DESCRIERE
In viata pana la moarte - Paul Ricceur.
Spandugino, 2017.
Cum sa incetezi vreodata de a te recompune, de a cauta sa arati „cine” esti, de a-ti mobiliza puterile, amintirile, dorinta, in ceea ce [Paul Ricoeur] numeste „insolenta” unei pofte de a trai care cateodata este o lupta, o agonie, dar care nu e mai putin una dintre formele profunde ale acestei lipse de griji pe care o numeste aici buna dispoziţie? Și cum, aproape in același timp, sa accepti sa lași locul unui alt sine pe care nu-l cunoști, a altora diferiti de tine, cum sa accepti sa te faci nevazut in fata celorlalti, in aceasta lipsa de grija, in aceasta detașare de sine care ar fi cealalta forma fundamentala a bunei dispozitii?
Olivier Abel
