Lucian BOIA | Romanii si Europa. O istorie surprinzatoare

DESCRIERE

Lucian BOIA    |    Romanii si Europa. O istorie surprinzatoare

HUMANITAS, 2020

||||

p. 7/ Biologie sau cultura?/ extras

in reprezentarile traditionale ale istoriei, originile au fost de regula supraevaluate. Pentru orice comunitate etnica era important sa aiba stramosi ilustri, care sa-i asigure de la bun inceput un loc special intre popoarele lumii. Romanii n-au avut prea mult de cautat; pentru ei, lucrurile pareau a fi clare: se trageau din romani si numai din romani (carora le purtau si numele, roman – roman). In Istoria pentru inceputurile romanilor in Dacia (1812), Petru Maior ii aseza fata-n fata, intr-un semnificativ contrast, pe romani si pe unguri. Cei dintai, cum am vazut, de obarsie curat romana, neamestecati nici macar cu dacii autohtoni, explicatia acestei exceptionale puritati fiind cat se poate de simpla (sau asa i se parea istoricului): barbatii daci ar fi pierit in razboi, iar femeile ramase („muieri salbatice”, zice autorul) n-aveau cum sa-i atarga pe romani, purtatori ai unei civilizatii superioare. Ungurii insa, vai de ei: un popor „corcit”, amestecat cu diverse neamuri, de calitate indoielnica sau de-a dreptul inferioara. Ma tarziu, istoriografia romaneasca avea sa-i recupereze si pe daci, ridicati automat de la conditia de „salbatici” la aceea de popor cu o inalta civilizatie. Vasile Parvan ii considera superiori, in toate privintele, tracilor balcanici, in ciuda faptului ca acestia din urma se aflau mai aproape de civilizatia greaca. C.C. Giurescu vedea in daci, pur si simplu, „un popor de elita al Antichitatii”. Romanii ar fi asadar atat daci, cat si romani, descendenti nu doar ai uneia, ci a doua stralucite civilizatii antice.