Viitorurile lumii. Atlas 2038

DESCRIERE

Virginie Raisson  |  Viitorurile lumii. Atlas 2038

Editura Seneca Lucius Annaeus, 2018, pentru editia in limba romana

Traducere din limba franceza de Lidia Hartz

||||

Extras din prezentarea autoarei – coperta II

Licentiata in istorie, geopolitica si relatii internationale, Virginie Raisson este directorul Lepac, un laborator de studii prospective si cartografice. Colaboratoare de durata a organizatiei “Medici fara frontiere”, este de asemenea cofondatoarea unei gradinite si scoli primare bazate pe pedagogie activa. Invitata regulat sa vorbeasca in fata marilor companii, institutii internationale si autoritati locale, Virginie Raisson este si mama a trei copii de varsta mica despre care ii place sa spuna ca sunt un “teren” propice pentru cercetarea aplicata asupra viitorului.

Extras de la coperta III

Studiile conduse in vederea redactarii acestei lucrari au fost realizate de Lepac, un laborator privat si independent de cecetare aplicata in domeniul geopoliticii si prospectivei, infiintat in anul 1992 de Jean-Cristophe Victor si Virginie Raisson. Prin intermediul unei abordari multidisciplinare , acest institut analizeaza problematicile actuale, identifica dimensiunile  istorice, geografice, economice, sociale si de mediu si sugereaza evolutiile posibile. Lepac propune  o cartografie mondiala, regionala si locala a reprezentarilor si mizelor politice contemporane, menita sa informeze dezbaterile publice si sa sprijine procesele decizionale. Din dorinta de a ajuta la intelegere si nu numai de a comunica, acest organism expert in transmiterea de cunostinte isi face publice lucrarile sub multiple forme si in beneficiul unor categorii variate de public.

Extras de la p. 175 – O noua paradigma

Redefinirea termenului “loc de munca” ar putea constitui o prima etapa din moment ce astazi nu desemneaza decat munca heteronoma, mijloc de supravietuire principal al lucratorului pe care astfel il face dependent de angajator sau de veniturile pe care le primeste in schimb. Prin urmare, sunt excluse din aceasta categorie activitatile libere si autonome, surse de creatie, de implinire si de recunoastere, potential utile colectivitatii, dar care nu implica o compensatie financiara. Plecand de la ideea ca o lume fara ocupatie ar fi o lume fara somaj, venitul de baza neconditionat ar consta in acordarea aceleiasi sume pentru fiecare cetatean, cumulabila cu alte venituri din activitati diverse. Astfel, in loc sa se organizeze in functie de oferta si cererea de munca, remunerata intr-un caz si compensata in celalalt, noul sistem dezvolta o logica de contributie comuna si generalizata, pe care venitul de baza neconditionat o valorizeaza oricum, indiferent de natura si importanta contributiei, sociala, solidara sau non-solidara. Pentru sustinatorii sai , implementarea venitului de baza neconditionat ar putea avea si un efect de incurajare puternica a inovatiei, contribuind la autonomia economica a persoanelor care lucreaza pe proiecte fara rentabilitate financiara suficienta ca sa asigure un loc de munca clasic.efectul sau ar fi aplicabil si venitului contributiv suplimentar al lucratorilor care au activitati neremunerate in centre de inovatie, pepiniere de start-up-uri, fablabs, si alte ateliere de co-working.