Enciclopedia ortodoxiei romanesti

DESCRIERE

Enciclopedia ortodoxiei romanesti, Mircea Pacurariu - editura Institutului Biblic si de Misiune Ortodoxa

Initiativa intocmirii si publicarii acestei prime Enciclopedii a Ortodoxiei Romanesti apartine in exclusivitate Preafericitului Parinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane. Preafericirea Sa m-a contactat telefonic in urma cu aproape doi ani si mi-a incredintat aceasta frumoasa misiune de a coordona activitatea unei echipe pe care am ales-o eu, intrucat Preafericirea Sa ma cunoaste de exact 40 de ani, de cand si-a inceput studiile la Institutul Teologic Universitar din Sibiu. Gandul Preafericirii Sale a fost acela de a pune la dispozitie preotilor si credinciosilor Bisericii noastre - in speta intelectualilor - o lucrare de informare si in acelasi timp de instruire cu privire la viata si lucrarea Bisericii romanesti in trecut si astazi. Astfel am pornit la elaborarea acestei Enciclopedii a Ortodoxiei Romanesti in luna mai a anului 2008, impreuna cu un grup de tineri colaboratori.

„Aveam nevoie de entuziasmul tinerilor“

Cum v-ati ales colaboratorii si cine sunt ei?

In general, colaboratorii sunt tineri. Am avut dorinta si ambitia ca ei sa fie recrutati mai cu seama din randul doctorilor in teologie pe care i-am format in specialitatea Istoria Bisericii Ortodoxe Romane. Astfel, cei mai multi colaboratori la acest vast proiect sunt doctori in teologie de la Facultatea de Teologie Ortodoxa din Sibiu, desi ei provin din diverse zone ale tarii, inclusiv din Moldova de dincolo de Prut. As aminti aici ca multumire si recunostinta pe toti si sper sa nu omit pe niciunul: diac. conf. dr. Pavel Cherescu de la Facultatea de Teologie din Oradea; conf. dr. Paul Brusanowski, pr. conf. dr. Constantin Necula si pr. lect. dr. Sorin Dobre de la Facultatea de Teologie „Andrei Saguna“ din Sibiu; profesorul de religie dr. Sebastian Dumitru Carstea tot de la Sibiu. Apoi diac. lect. dr. Gabriel Basa de la Facultatea de Teologie din Arad; lect. dr. Florin Dobrei de la Sectia de teologie din Caransebes; pr. lect. dr. Radu Tascovici de la Facultatea de Teologie „Sfanta Filofteia“ din Pitesti, pr. lect. dr. Sergiu Popescu de la Facultatea de Teologie din Craiova; pr. lect. dr. Daniel Nita Danielescu de la Facultatea de Teologie „Dumitru Staniloae“ din Iasi; pr. drd. Bogdan Racu, tot din Iasi, care lucreaza in cadrul Mitropoliei Moldovei si Bucovinei; doi tineri de dincolo de Prut, preotii lectori dr. Eugen Onicov si dr. Veaceslav Ciorba de la Academia Teologica din Chisinau. Toti acestia sunt formati de mine in cadrul cursurilor de doctorat de la Sibiu. In continuare trebuie sa-l amintesc pe parintele Eugen Dragoi, consilier la Arhiepiscopia Dunarii de Jos - Galati, pe care eu il cunosc de multa vreme si il apreciez pentru cercetarile lui referitoare la trecutul bisericesc al romanilor din eparhia Dunarii de Jos, din eparhia Tomisului si din cea a Tulcii. De la Facultatea de Teologie „Patriarhul Justinian“ din Bucuresti am cooptat in acest comitet pe doamna arh. dr. Mihaela Gabriela Palade, profesor de istoria artei romanesti, despre care am auzit numai lucruri bune si care, fiind si arhitect, si doctor in teologie, a redactat articole foarte temeinice despre monumentele de arta bisericeasca din cuprinsul Mitropoliei Tarii Romanesti. Tot de la Bucuresti, am colaborat cu lect. dr. Ionut Tudorie. Aceasta a fost echipa cu care am colaborat, iar ca secretar de redactie am luat un tanar, tot din cadrul Facultatii de Teologie din Bucuresti, masterand acolo, dl Ion-Dragos Vladescu, redactor al revistei „Studii Teologice“, care mi-a fost de mare ajutor la strangerea tuturor textelor primite de el de la colaboratorii pe care tocmai i-am amintit si asezarea lor in ordine alfabetica in acesta Enciclopedie. I-am ales pe toti acestia pe de o parte pentru ca aveam incredere in ei din timpul studiilor si trebuie sa marturisesc ca mi-au fost foarte devotati. Au intocmit la vreme studiile sau articolele pe care le-am cerut. In acelasi timp, mi-am dorit sa-i formez si pe ei, sa-i fac cunoscuti. Pe de alta parte, eram convins ca tinerii lucreaza cu mai mult interes si cu mult entuziasm. Experienta mea academica avea nevoie de entuziasmul tinerilor. Vreau sa amintesc si pe doamna Gabriela Sandulescu, care lucreaza de peste 30 de ani in cadrul Institutului Biblic si de Misiune Ortodoxa. Este un foarte bun corector si a indreptat unele greseli, a completat unele lacune incat textul sa apara intr-o forma cat mai corecta si intr-o limba romanesca frumoasa. Pentru forma si viziunea grafica ne-a fost de mare ajutor, de asemenea, doamna Mihaela Gabriela Palade, care are un simt deosebit in aceste probleme de arta si de grafica si datorita Domniei Sale Enciclopedia a aparut intr-o froma grafica deosebita. Desigur, multumesc si altor ostenitori din cadrul Editurii Institutului Biblic si de Misiune Ortodoxa.

Enciclopedia arata implicarea Bisericii in promovarea culturii si a spiritualitatii romanesti

Care sunt temele majore ale acestei Enciclopedii?

In Enciclopedie apar in primul rand personalitati ale vietii bisericesti: sfinti daco-romani si romani sau sfinti ale caror moaste se gasesc si se cinstesc pe pamant romanesc, mari duhovnici din trecut si din zilele noastre, mari profesori de teologie, teologi cu diverse preocupari in afara cercetarii teologice. La toate aceste personalitati bine cunoscute in cultura romaneasca am adaugat copisti de manuscrise liturgice sau teologice; traducatori din literatura patristica si postpatristica; mari zugravi de biserici din trecut si pictori bisericesti din zilele noastre cunoscuti in cercurile artistice si teologice de pretutindeni. De asemenea, am adaugat si figuri de mari dirijori de coruri bisericesti, compozitori de muzica bisericeasca si carturari din mediul laic, care au avut si preocupari teologice, iar prin scrisul lor au contribuit la revigorarea vietii bisericesti de la noi, mai cu seama in prima jumatate a secolului al XX-lea. O alta categorie de teme sunt monumentele istorice bisericesti din tara, manastiri, schituri sau bisericile de mir ctitorite de domni romani, de mari boieri, dar si ctitoriile unor credinciosi tarani, cum ar fi ctitoriile cnejilor din judetul Hunedoara, ctitoriile taranilor care au ridicat biserici de lemn din diverse parti ale Transilvaniei, si nu numai, si o serie de biserici reprezentative din secolul al XX-lea si chiar inceputul secolului nostru, care sunt in curs de zidire. O alta tema priveste si diaspora romaneasca, incat am trecut ierarhii care au pastorit pe credinciosii din afara hotarelor tarii. Am trecut toate eparhiile tarii, cele din trecut si cele de astazi, din tara si de peste hotare. Am inclus in Enciclopedie in acelasi timp si foarte multe asezaminte bisericesti ale altor popoare ortodoxe dar care au fost ajutate de Biserica romaneasca, de domnii romani, de ierarhii romani si de oameni de bine din tara noastra (Muntele Athos, manastirile de la Meteora, din Sinai, din Balcani etc). Am vrut sa scot in evidenta contributia romaneasca la sustinerea acestor popoare si asezaminte ortodoxe sub dominatie otomana. De asemenea, am inclus si unele institutii bisericesti de peste hotare care au avut legaturi in decursul veacurilor cu Tarile Romane: Patriarhia Moscovei, Patriarhia Sarba, Mitropolia de Karlovitz, Biserica Bulgara si multe alte institutii. Am urmarit sa fie o Encilopedie cat mai cuprinzatoare din care sa rezulte implicarea Bisericii noastre si in promovarea culturii, a spiritualitatii romanesti, dar si in sprijinirea altor popoare in lupta lor pentru salvarea Ortodoxiei si pentru independenta lor nationala.

„Aceasta Enciclopedie reflecta sufletul romanului ortodox“

Va rugam sa evidentiati necesitatea de ordin pastoral, misionar si mediatic a acestei vaste lucrari.

Aceasta lucrare era absolut necesara pentru ca alte Biserici au asemenea enciclopedii si era firesc ca Biserica Ortodoxa Romana, cu rolul ei bine definit in toata istoria Sud-Estului European, sa aiba o asemenea lucrare, pentru ca sa punem la dispozitia preotilor un instrument de lucru, in care sa gaseasca nume de mari ierarhi, de mari profesori de teologie. Sunt convins ca toata aceasta lucrare ii va stimula si in activitatea lor pastoral-misionara viitoare. De asemenea, slujitorii presei se vor putea folosi de ea pentru ca in paginile ziarelor noastre se evidentiaza anumite aniversari sau comemorari, si in aceasta Enciclopedie exista materialul necesar pentru aflarea activitatii unui ierarh, profesor sau mare duhovnic. Aceasta carte este scrisa intr-un stil sobru, ingrijit, accesibil si pentru membri ai Academiei Romane, dar si pentru simpli credinciosi.

Este aceasta Enciclopedie o lucrare de referinta, o definire a identitatii teologiei romanesti?

Aceasta Enciclopedie reflecta sufletul romanului ortodox, reflecta cultura romaneasca ortodoxa, reflecta toate aspiratiile spre mai bine ale Bisericii Ortodoxe Romane. Cred ca, dupa Sfanta Scriptura si dupa Scrierile Sfintilor Parinti, orice bun fiu al Bisericii noastre - un preot roman, un credincios roman - are nevoie de o asemenea lucrare. Din cate stiu, proiectul va continua cu traducerea Enciclopediei in limba engleza pentru a fi cunoscuta si in cercurile teologice de peste hotare.

▲ „Repere spirituale, pentru a pastra identitatea proprie“

Cuvantul-inainte al acestei vaste lucrari poarta semnatura Intaistatatorului Bisericii noastre, care subliniaza in deschiderea Enciclopediei ca elaborarea si publicarea unei Enciclopedii a Ortodoxiei Romanesti, menita sa cuprinda datele fundamentale ale istoriei si vietii Bisericii Ortodoxe Romane, reprezinta o necesitate de ordin pastoral, misionar si mediatic, avand o veche justificare in zona instrumentelor de studiu istoric-teologic, cultural-educational si jurnalistic.

„In contextul epocii prezente, a carei abundenta informationala atinge adesea excesul si induce uneori confuzia, necesitatea unei definiri a identitatii, nu doar personale, ci si comunitare, a devenit evidenta. In acest sens, se impunea, pe langa o prezentare diacronica a Ortodoxiei romanesti, si una tematica selectiva. Pastrand si cultivand virtutile originii sale apostolice, asimiland si in acelasi timp influentand specificul etnic, Ortodoxia romaneasca s-a manifestat concret in plan istoric, pastrand totodata comuniunea de credinta, cult si organizare cu Ortodoxia universala“, marturiseste PF Parinte Patriarh Daniel.

De asemenea, Intaistatatorul Bisericii noastre a evidentiat in cuvantul-inainte ca „multe dintre paginile Enciclopediei Ortodoxiei Romanesti sunt consacrate unor personalitati emblematice ale culturii romane inspirate din luminile Ortodoxiei, in spiritul careia au creat si au imbogatit patrimoniul nostru spiritual si cultural. Astfel, cititorul poate gasi aici nume reprezentative pentru anumite categorii spirituale: martiri si marturisitori ai credintei crestine, ierarhi carturari, duhovnici intelepti, poeti si scriitori talentati de inspiratie crestin-ortodoxa sau renumiti artisti plastici, creatori de arta bisericeasca. Toti acesti slujitori ai Adevarului de credinta au contribuit la consolidarea si transmiterea reperelor fundamentale ale Ortodoxiei romanesti prin care ea a marcat profund istoria poporului roman. Intelegerea corecta si nuantata a istoriei si spiritualitatii romanesti nu se poate realiza facand abstractie de contributia Bisericii. Vechea cultura romaneasca s-a nascut in pridvorul bisericii, intrucat la romani cultul era candela culturii: poezia, plastica, muzica si filosofia populara fiind inspirate si impregnate de experienta religioasa crestin-ortodoxa. Azi, in contextul unei secularizari rapide si al unei mari diaspore romanesti, ca numar de persoane si ca extindere geografica, este nevoie acuta de repere spirituale pentru a pastra identitatea proprie si a dialoga fara complexe cu altii, oriunde ne-am afla, ca romani credinciosi“

Sursa: www.ziarullumina.ro