Siddhartha. Calatoria spre Soare-Rasare
- Cod produs:CFAS1-7163
- Autor: Hermann Hesse
- Editura: Rao
-
27,94 lei
DESCRIERE
Siddhartha. Calatoria spre Soare-Rasare , de Hermann Hesse - carti fictiune autori germani Libraria Bizantina
Laureat al Premiului Nobel, Hermann Hesse a fost unul dintre intelectualii europeni fascinati de cultura indiana. Avea in spate lucrarile unor mari orientalisti, iar inainte i se infatisa o lume tulburata de cele Doua Razboaie Mondiale. Intr-o Europa cuprinsa de febra xenofobiei si a segregarii de tip nationalist, Hesse visa la gasirea unui taram spiritual care sa nu mai tina cont de granite, dupa cum avea sa declare intr-o dedicatie scrisa pentru Romain Rolland, la inceputul primei parti a romanului Siddhartha .
Scriitorul german era din ce in ce mai dezamagit de turnura pe care o luau deciziile politice din tara natala si a vrut sa-si intoarca privirea spre intelepciunea marilor personalitati ale Orientului. Viata si invataturile printului ce-a renuntat la privilegii in favoarea cautarii de sine, cunoscut sub denumirea de Buddha ( Iluminatul ) au devenit o sursa de inspiratie pentru Hesse. In acest volum puteti gasi doua dintre operele de capatai scrise de Hesse: Siddhartha si Calatoria spre Soare-Rasare . Periplul spiritual, framantarile interioare, descoperirea de sine, analiza psihologica a contrastelor umane si drumul initiatic sunt elementele din care sunt plamadite mai toate personajele autorului. Siddhartha nu se putea indeparta prea mult de aceasta lume descrisa de Hesse.
De fapt, romanul nu respecta biografia lui Buddha, incropita din marturiile discipolilor, ci devine un simbol al omului care incearca sa gaseasca esenta propriului suflet, sa afle raspunsurile privind moartea, slabicunile si emotiile apasatoare. Relatarile discipolilor ne infatiseaza un Buddha pornit in cautarea unor invataturi care sa-i dezvaluie originea suferintelor umane. Inainte de-a lasa totul in urma pentru a deveni un ascet, Buddha locuia intr-un palat somptuos, bucurandu-se de lux si desfatari, la indemnul tatalui sau, potrivnic oricaror inclinatii filosofice ale fiului. Din aceasta viata evadeaza in momentul in care da cu ochii de mizeria umana si de imaginea bolii, a batranetii si a mortii.
Este momentul in care decide sa lupte impotriva uneia dintre primele temeri ale umanitatii-aceea resimtita cand apar gandurile despre finalul inevitabil al vietii. Teama de moarte il trimite pe Buddha spre asceza si, dupa ani petrecuti in preajma unor mari pelerini, spre gasirea raspunsurilor devenite invataturi de capatai ale marilor civilizatii asiatice. Totusi, Siddhartha (unul dintre numele marelui Buddha), asa cum il vede Hesse, are un parcurs initiatic diferit. Nu este vorba despre acel Siddhartha din manualele de istoria religiilor, ci de un tanar care a trait in perioada in care Buddha incearca sa descopere supremul adevar despre mult-cautata eliberare spirituala din capcana suferintelor umane.
Fiu de brahman, protagonistul romanului nu face parte dintr-un trib razboinic (spre deosebire de Buddha cel real), iar viata de huzur va fi o etapa ce-i va urma traiului ascetic. Siddhartha va fi mai intai un om cumpatat, apoi un tanar vrajit de mirajul vietii hedoniste de care se ferise. Renunta la viata plina de lipsuri a unui ascet pentru a se infrupta din ispitele marilor orase, unde o va intalni pe faimoasa curteza Kamala. In compania ei va cunoaste placerile trupului si va patrunde in lumea negustorilor bogati, devenind unul dintre acestia.
Excesele, plictiseala unui om care pare sa le aiba pe toate si abundenta neobismuita il sufoca treptat. Izolat in mijlocul unei averi din ce in ce mai reci, Siddhartha isi aminteste de placerile simple de care se bucura luntrasul ce i-a oferit gazduire demult, cand protagonistul era un intelept cersetor. Lasa palatul de izbeliste, isi ia adio de la curtezana Kamala si pleaca sa caute viata simpla de odinioara, intrebandu-se daca o mai poate gasi acolo unde o stia candva. Hermann Hesse reinterpreteaza legendele ramase in urma lui Buddha intr-o lumina care-ti aminteste mai mult de personajul din Lupul de stepa decat de inteleptul asiatic ramas in amintirea discipolilor ce-au trait acum mii de ani. Siddhartha inchipuit de Hesse cauta, la inceput, iesirea din ciclul reincarnarilor (care multiplicau suferinta umana) printr-o renuntare la placerile vietii cotidiene. Pentru el, lumea se impartea in asceti si oameni-copii.
Acestia din urma cautau bucuriile palpabile, cum ar fi atingerile unei curtezane, palatele de langa o padure inmiresmata de mango sau jocul de zaruri. Orice dezamagire sau pierdere ii tulbura. Intalnirea cu marele oras, cu forfota si dramele multimilor, dar si vorbele seducatoarei Kamala, hotarate, la randul ei, sa ia calea meditatiei, donandu-si averea unor asceti, ii arata lui Siddhartha o alta cale de-a renunta la vanitate, o conditie necesara pentru intreruperea ciclului nastere-suferinta-moarte-renastere. Noua cale il va conduce spre intelegerea slabiciunilor umane pe care le ironiza cand era un ascet ratacitor.
Nu la slabiciuni si la placeri trebuie sa renunte Siddhartha, ci la teama de-a iesi din iluzoria detasare oferita de asceza, devenita un drept mecanism de aparare in fata chemarii de-a se abandona in mijlocul umanitatii, cu toate viciile si lumina din care a fost plamadita. Eliberarea de suferinta se afla tocmai in curajul de-a se intalni cu spectacolul uman plin de contradictii. Siddhartha isi da voie sa cunoasca pasiunea, care, in loc sa fie o sursa a faptelor necugetate, ajunge sa fie un izvor de altruism, de renuntare la sine, altfel decat prin izolarea de lume. Intr-adevar, niciodata nu reusise sa renunte la el insusi daruindu-se in intregime vreunui alt om, sa uite de sine, sa savarseasca nebuniile iubirii de dragul cuiva; niciodata nu reusise sa faca asa ceva, si tocmai in aceasta consta, dupa cum i se paruse lui atunci, marea deosebire dintre el si oamenii-copii. (…)
Acum, tarziu, simtea si el o data in viata aceasta pasiune, cea mai puternica si mai stranie, suferea din pricina ei, suferea amarnic, considerandu-se totusi un om fericit, care se innoise cu ceva, se imbogatise cu ceva. Tot despre drumul initiatic si despre solidaritatea umana este vorba in a doua opera din acest volum, intitulata Calatoria spre Soare-Rasare . Povestea se deruleaza pe fondul unei Germanii coplesite de razboi, cand tot mai multi oameni cautau salvarea interioara in cercurile in care se vorbea despre cultura orientala. Protagonistul se alatura Confreriei, un grup ce si-a propus reintoarcerea spre tot ce-au avut marile civilizatii mai bun de oferit. Scopul?
Ducerea la bun-sfarsit a unei calatorii spre Soare-Rasare, fara mijloacele moderne necesare unui voiaj din secolul XX. Pe langa scopul comun, pastrat secret, fiecare membru al Confreriei incepea calatoria declarandu-si, la inceput, telul individual. Personajul central vrea sa intalneasca, la final, o frumoasa printesa araba, din alte secole, dar sfarseste prin a invata sensul prieteniei, al solidaritatii dupa marea trauma lasata in urma de cel de-al Doilea Razboi Mondial si al cautarii de sine. Rememorarea calatoriei privite cu scepticism de societate, apoi date uitarii, devine o reintoarcere spre propriul trecut si, mai ales, spre visurile abandonate.
Calatoria spre Soare-Rasare are misterul unor evenimente derulate in jurul unui ordin cavaleresc, ambiguitatea unui miraj, parfumul unei legende si entuziasmul plin de vitalitatea creativa, specific unui road trip initiat, ani mai tarziu, de artistii generatiei Beat. Citind despre calatoria povestita de Hesse, iti poti imagina o intalnire dintre cavalerii unui ordin secret si personajele din cartea lui Kerouac, On The Road .
Sursa: www.townportal.ro
SPECIFICATII
Limba | Romana |
Cod | 978-606-609-427-6 |