Romulus RUSAN | Cronologia si geografia represiunii comuniste in Romania. Recensamantul populatiei concentrationare (1945-1989)

DESCRIERE

Romulus RUSAN    |    Cronologia si geografia represiunii comuniste in Romania. Recensamantul populatiei concentrationare (1945-1989)

Fundatia Academia Civica, 2007

Colectia Ora de istorie

||||

„Poporul sovietic eliberator”/ e x t r a s

Comunismul exportat in tarile Europei Centrale si de Est a beneficiat de experienta a trei decenii de teroare in chiar patria sa, Uniunea Sovietica. Inca din mai 1943, cand a desfiintat formal Cominternul, Stalin a incredintat unitatii INO (spionajul extern din cadrul NKVD-ului) sarcina crearii din randul activistilor refugiati la Moscova a unor Comitete nationale de eliberare pentru tarile ce urmau sa fie ocupate la sfarsitul razboiului. Totodata, o alta unitate a NKVD-ului, creata in acelasi an, 1943, si destinata initial pedepsirii spionilor din randul populatiei sovietice si a prizonierilor sovietici repatriati din Occident (peste doua milioane) se numea SMERS („Smerti spionah” = „moarte spionilor”) si urma ca in tarile ocupate dupa sfarsitul razboiului sa „consolideze noua forma de guvernare”. Practic, Operatiunea Gayaneh de sovietizare a teritoriilor ocupate era, „avant la lettre”, o varianta „pe dos” a „Declaratiei Europei Eliberate” ce urma sa se elaboreze in februarie 1945 la Yalta.

In Romania, planurile sovietice de ocupare a tarii prin lupta au fost date peste cap de lovitura de palat de la 23 august 1944. Stalin ar fi preferat sa instaleze direct un guvern comunist, cum a facut in Polonia prin formarea la Lublin a Comitetului National de Eliberare, pentru impunerea caruia a luptat cu indarjire la Yalta si Potsdam. Luati prin surprindere de initiativa regelui Mihai I, care – desi cu 650.000 de militari germani in tara – a rupt alianta cu Germania si, apoi, a format rapid un guvern militar, completat cu patru ministri de coalitie, sovieticii au amant 20 de zile semnarea armistitiului si au mimat in acest interval o „eliberare glorioasa”, parcurgand cateva sute de kilometri, pana in Banat si centrul Transilvaniei, fara sa traga un foc de arma. Simuland ca, pana la incheierea armistitiului, au de-a face cu o tara si o armata inamice, trupele sovietice au luat prizonieri peste 150.000 de militari romani care asteptau sa li se alature, apoi au devastat, rechizitionat, jefuit, violat si ucis, creand un haos care sa le permita ulterior sa poata pretinde restabilirea ordinii.