Fericitul Augustin. Aspecte teologice cu referire speciala la Triadologie

DESCRIERE

Fericitul Augustin. Aspecte teologice cu referire speciala la Triadologie, de Pr. dr. Tudor Sicoe - carti teologie academica editura Andreiana

Cartea parintelui Tudor Sicoe, paroh la Biserica „Nasterea Maicii Domnului“ din Brasov, este lucrarea de doctorat sustinuta la Facultatea de Teologie Ortodoxa „Sfantul Andrei Saguna“ din Sibiu, sub coordonarea pr. prof. dr. Constantin Voicu. Lucrarea evoca personalitatea complexa si teologia profunda a Fericitului Augustin, „cel mai mare geniu pe care l-a avut in trecutul sau Biserica crestina din Apus“, dupa spune parintele Constantin Voicu in Prefata cartii.

Cunoscut in lumea intreaga pentru spiritul sau enciclopedic, pentru inteligenta si profunzimea ideilor sale teologice, pentru claritatea si fantezia prin care si-a exprimat gandirea, Fericitul Augustin este considerat a fi un deschizator de drumuri, iar opera sa este studiata si analizata de teologi si in zilele noastre. Lucrarea parintelui Tudor Sicoe, intitulata „Fericitul Augustin. Aspecte teologice cu referire speciala la Triadologie“, face parte din lucrarile de referinta ale teologiei romanesti, dedicate marelui ganditor.

Inca din partea introductiva, autorul prezinta caracterul fundamental al triadologiei in viata Bisericii, pentru ca mai apoi, in primul capitol, intitulat „Fericitul Augustin si epoca sa“, sa fie abordate probleme precum: contextul istoric si filosofic in care a trait si s-a format Fericitul Augustin, sursele filosofice si teologice care au stat la baza formarii sale intelectuale Fericitului Augustin si contextul mai larg, teologic si social, al vremii.

Inovator in teologia apuseana

In continuare, parintele Sicoe dedica un capitol vietii Fericitului Augustin, dar si ereziilor timpului in care a trait el: maniheismul, arianismul si pelagianismul. Al treilea capitol, intitulat „Teologia Fericitului Augustin“, prezinta, pe scurt, opera acestuia. Intr-unul dintre subcapitolele acestei parti sunt expuse cele mai importante elemente ale teologiei augustiniene, precum existenta lui Dumnezeu, triadologia, hristologia, antropologia, harul, eclesiologia, mariologia si conceptia despre Stat.

Miezul lucrarii este capitolul al patrulea, care poarta titlul „Triadologia“, si care debuteaza printr-un excurs in triadologia apuseana preaugustiniana. Sunt prezentate elementele triadologice prezente la autori latini precum Tertulian, Novatian, Sfantul Irineu al Lyonului, Ipolit al Romei, Sfantul Ciprian, Lactantiu, Ilarie de Poitiers.

Nu lipsesc nici referinte la elementele triadologice prezente la Sfintii Parinti si scriitori bisericesti rasariteni, precum Origen sau Parintii capadocieni. Triadologia augustiniana este analizata pe baza lucrarii „De trinitate“, in care, pornind de la baze filosofice si teologice, Fericitul Augustin realizeaza un tratat de mari dimensiuni dedicat dogmei Sfintei Treimi.

Sfanta Scriptura joaca de asemenea un rol esential in dezvoltarile lui triadologice. Autorul abordeaza raportul dintre Fiinta divina si Treimea Persoanelor, pe care Fericitul Augustin il prezinta plecand de la fiinta dumnezeiasca, „inaugurand in teologia apuseana un principiu triadologic cu imediate consecinte, potrivit caruia se porneste de la esenta divina pentru a se ajunge la Persoane. Esenta divina este identica cu orice atribut al acesteia, iar fiecare Persoana a Sfintei Treimi poseda in mod deplin esenta divina, deci are si toate atributele divine.

Este demn de remarcat faptul ca autorul recurge pe parcursul analizei sale in mod constant la compararea triadologiei apusene, in general, si a celei augustiniene, in special, cu triadologia parintilor rasariteni, fapt care da demersului sau un plus de valoare“, dupa cum spune parintele profesor Constantin Voicu in Prefata.

Unitate si perihoreza

In continuarea lucrarii, parintele Tudor Sicoe analizeaza si alte aspecte din teologia augustiniana cum ar fi: „Unitatea Treimii“, „Persoanele Treimice“ si numirile lor, un subcapitol in care sunt redate diferitele numiri date de Fericitul Augustin celor Trei Persoane ale Sfintei Treimi, Tatal, Fiul si Sfantul Duh, precum si insusirile ontologice si iconomice pe care acestea le reflecta.

Un alt subcapitol numit „Persoanele treimice. Producerile lor: nasterea si purcederea“, aprofundeaza relatiile existente in sanul Sfintei Treimi si explicarea acestora in viziunea augustiniana. Despre caracterul perihoretic al lucrarilor Persoanelor Sfintei Treimi, autorul spune ca „triadologia lui Augustin afirma deopotriva realitatea Persoanelor Sfintei Treimi intr-o coexistenta perihoretica insa de tip static, precum si lucrarile lui Dumnezeu-Treime in afara, atat cele specifice, intr-o viziune noua, deja tipic augustiniana, in care observam inca o data reflexul lui Augustin de a pune in evidenta esenta comuna a Treimii, exagerand unitatea de esenta a lui Dumnezeu in defavoarea diversitatii Persoanelor, aspect care ne arata relatia deficitara in teologia lui Augustin intre teologie si iconomie“.

Influentele augustiniene in teologia apuseana

Cel de-al cincilea capitol al lucrarii, numit „Influentele triadologiei augustiniene“, demonstreaza faptul ca intreaga teologie apuseana este total dependenta de marele teolog latin. Intr-un interesant subcapitolul din aceasta parte a cartii, parintele Tudor Sicoe vorbeste despre energiile divine si disputa palamita asupra energiilor necreate, atitudinea Apusului in aceasta chestiune cu implicatii triadologice si raspunsul apusean la aceasta, care este vazut de parintele Sicoe ca fiind influentat de triadologia augustiniana. Aceasta influenta este vizibila si in protestantism, in ciuda principiului clar enuntat ca doar Scriptura (sola Scriptura) este izvor al revelatiei, nu si traditia.

Influenta triadologiei augustiniene asupra protestantismului este tema celui de-al optulea subcapitol din aceasta a cincea parte. In aceeasi maniera este prezentata influenta triadologiei apusene asupra teologiei occidentale actuale, o atentie aparte oferindu-se teologilor Karl Barth, Karl Rahner, Jürgen Moltmann, Hans Urs von Balthasar.

Ultimul subcapitol este dedicat triadologiei Parintelui Staniloae si pozitiei lui fata de filioque, avandu-se in vedere triadologia augustiniana.

Pe langa citatele din operele Fericitului Augustin, autorul foloseste o serie de lucrari de referinta ale unor autori moderni care au abordat problematica Tridaologiei la ganditorul apusean. Bibliografia consistenta si caracterul stiintific al analizei teologice ofera lucrarii o importanta majora si o incadreaza in lista bibliografica romaneasca despre Fericitul Augustin. Cititorii au posibilitatea sa cunoasca mai bine viata, opera si teologia Fericitului Augustin si au un punct de plecare in viitoarele demersuri de cercetare academica.

 Sursa: www.mitropolia-ardealului.ro