Propriul omului. O legitimitate contestata de Remi BRAGUE

DESCRIERE

Remi BRAGUE

Propriul omului. O legitimitate contestata

Traducerea din limba franceza, introducere si note de Dan-Alexandru ILIES

Targu-Lapus: Editura Galaxia Gutenberg, 2022

Extras/ Capitolul1. Uvertura: Ascensiunea si prabusirea umanismului

As dori sa pun aici intrebarea referitoare la umanism in cadrul sau cel mai general. Imi pare, intr-adevar, ca acest cadru a trecut de cateva decenii printr-o schimbare radicala. Inaintea acestui ceas de cumpana, si chiar si acum, pentru cateva spirite intarziate, umanismul era o maniera comoda de a numi ceea ce trebuia promovat sau cel putin aparat, adica o anumita valoare acordata omului si umanului.

Voi incepe prin a relua rapid patru etape de dezvoltare a ideii umaniste. Apoi voi reaminti cum au fost distruse aceste etape, nu fara a ma opri in mod special asupra ultimei dintre ele. Mai apoi voi pune intrebarea referitoare la legitimitatea umanului. Voi termina cu cateva consideratii asupra mijloacelor ce ar permite formularea unui raspuns.

„Al treilea umanism” ca termen de comparatie

Situatia anterioara celei pe care o traim astazi se lasa probabil schitata cu usurinta printr-o comparatie cu ultima tentativa destinata reinvierii programului umanist, si anume proiectul unui „al treilea umanism”. Expresia a fost propusa de de filosoful Eduard Spranger, care o foloseste ocazional. Cu toate acestea, cel mai celebru reprezentant al miscarii pe care o desemna a fost probabil Werner Jaeger. Ideea-forta a filologului german era aceea conform careia clasicismul, identificandu-se cu elenismul, putea sa fie o sursa inca vie si susceptibila de a iriga civilizatia occidentala, care ar fi sorbit din ea ca dintr-un (elixir?, nnLB) al intineririi.