Icoane facatoare de minuni ale Maicii Domnului - Sfantul Munte Athos

Istoria filosofiei antice vol 5 de Giovanni REALE

0 opinii / Scrie o opinie
  • 69,00 lei

SAU
ne puteti contacta si la: 0751 166116
Produs cumparat impreuna cu:

DESCRIERE

Giovanni REALE

Istoria filosofiei antice

Volumul al cincilea – Cinismul, epicureismul si stoicismul

Editura Galaxia Gutenberg, 2016

Seria Phronesis 5

Traducere din limba italiana – Cristian SOIMUSAN

 

Extras/ Introducere in filosofia perioadei elenistice – 1. Consecintele spirituale ale transformarii provocate de Alexandru cel Mare

Temerara expeditie a lui Alexandru cel Mare si cucerirea Orientului (334-323 i.C.) au determinat o transformare extrem de importanta nu atat pentru consecintele politice care au decurs din ea, cat mai ales pentru o intreaga serie de schimbari simultane produse in randul credintelor antice, fapt ce a provocat o rasturnare in viata spirituala a grecilor. A fost un eveniment care a produs ecou, in sensul cel mai tare al cuvantului, intrucat a inchis o perioada si a deschis o alta noua.

Sa vedem acum pas cu pas care au fost factorii acestei noi perioade, ce au dus in mod decisiv la pierderea in mare parte a vechiului interes pentru problemele filosofice puse de Platon si Aristotel, orientandu-l spre alte tipuri de probleme, categorii si criterii de solutionare a lor, pe scurt, spre o atmosfera spirituala radical diferita de cea clasica.

In  mod sigur factorul cel mai important care a actionat in aceasta directie a fost prabusirea vechii cetati. Filip, tatal lui Alexandru cel Mare, incepuse deja sa submineze principiile fundamentale ale vechilor cetati grecesti, folosindu-se cu mare iscusinta de organismele politice existente atunci pentru ducerea la indeplinire a planului de intaietate macedoneana asupra Greciei. Caci, desi Filip respectasevechea polis, totusi o facuse mai mult de forma, intrucat scopul sau era acela de a-i supune libertatea propriilor sale teluri hegemoniste. Alexandru insa a distrus forma de polis in toate sensurile, rapindu-i orice fel de libertate formala si fundamentala, in dorinta lui de a-si aplica maretul plan de realizare a unei monarhii universale divine, unde ar fi urmat sa se adune la un loc nu doar cetati, ci si tari si popoare diferite.