Inima lumii de Hans Urs von BALTHASAR

DESCRIERE

Hans Urs von BALTHASAR

Inima lumii

Traducere din limba germana de Maria-Magdalena ANGHELESCU

Targu-Lapus: Editura Galaxia Gutenberg, 2022

Extras/ I. Imparatia

Inchisoarea finitudinii. In inchisoare se naste, ca orice fiinta, si omul, suflet, trup, ganduri, presimtiri, aspiratii: totul in el are limite, el insusi este o limita tangibila, e fie una, fie alta, diferit si evitat de celalalt. De la fereastra zabrelita a simturilor fiecare priveste afara la ceva strain, ceva ce el nu va fi niciodata; si chiar daca duhul lui ar zbura prin spatiile lumii, el insusi nu e niciodata acest spatiu, si nici macar brazda pe care o lasa in urma nu dureaza, se sterge fara sa lase o impresie trainica. De la o fiinta la alta: cata distanta! Si chiar atunci cand se iubesc si isi fac semne de la o insula la alta, cand incearca sa faca schimb de singuratati si sa-si amageasca singuratatea intr-o unitate: cu cat mai dureros ii copleseste atunci dezamagirea cand isi ating invizibilele gratii, ochiul cel rece de geam, de care se lovesc ca pasarile in colivie. Nimeni nu-si sparge temnita, nimeni nu stie cine e celalalt. Presupunerea merge pe dibuite de la barbat la femeie, de la copil la adult, mai putin decat o presupunere de la om la animal. Straine isi sunt fiintele unele altora, chiar stand alaturi unele de altele, chiar completandu-se precum culorile, precum apa si piatra, precum soarele si ceata, chiar daca impreuna implinesc armonia de tonuri a universului: natura pestrita a lumii plateste pretul celei mai amare despartiri. Chiar si numai a fi aici, un individ inseamna renuntare.