DESCRIERE
Filip FLORIAN
Toate bufnitele - roman
Colectia Polirom TOP+
Extras/ 1
Mai intai, dupa Anul Nou, norocul a picat din cer. Cu adevarat. Trei zile a nins in nestire, pana cand strada si gardurile au disparut, masinile au ajuns un fel de balene albe, adormite, iar casele au fost ingropate pe jumatate. Niciodata n-am sapat un tunel mai lung ca atunci, in toiul viscolului. Am inceput de la pranz, grabit, cam la douazeci de minute dupa ce mama, infofolita ca la pol, imi aratase lopata de langa usa si ma pusese sa fac drum catre magazie. Poate pleca la castel, poate la una din femeile alea sclifosite pe care le durea capul, s-a indepartat incet, fulgii ii napadeau paltonul, se tot uita in spate si incerca sa desluseasca daca muncesc, era mica, tare mica, mergea leganat, ca un pinguin pe banchiza intinsa, apoi nu s-a mai zarit. Oricum, n-am renuntat la lopata imediat, cand mama s-a pierdut printre nameti, ci abia cand am aranjat lucrurile cu fata din casa de alaturi. Purta o pufoaica rosie, isi tinea obrajii intre palme si coatele rezemate de balustrada balconului, m-a strigat fara nume, baiatu’, baiatu’, si m-a intrebat de ce sunt asa de fraier si nu ma apuc de un tunel. Recunosc ca am tacut, am slabit nodul fularului, n-am atacat-o cu bulgari de teama sa nu sparg iarasi vreun geam, am fost gata sa trantesc o magarie si, deodata, inainte sa deschid gura, chiar inainte, mi s-a parut ca suvitele care-i ieseau de sub caciula semanau cu smocurile carliontate din blana lui Zuri.
