DESCRIERE
Susanna ELM - Fecioarele lui Dumnezeu
Intemeierea ascetismului in Antichitatea Tarzie
Editura Doxologia, Iasi - 2019
Colectia Historia Christiana – 7
Traducere de Eva DAMIAN
Editie ingrijita ge Gheorghe Ovidiu SFERLEA
Carte tiparita cu binecuvantarea Inaltpreasfintitului TEOFAN, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei
Extras/ 1, „Fecioarele lui Dumnezeu”: variatiuni ale vietii ascetice feminine
Virgo Deo dicata
In anul 314, la doar doi ani dupa ce Constantin a recunoscut crestinismul ca o religio licita, ca o religie oficiala, episcopi si preoti Galatia, Capadocia si Pont s-au reunit la Ancyra, astazi Ankara, in Turcia, pentru a dezbate diferite probleme practice care in trecut provocasera controverse si necesitau reglementare oficiala. Ca rezultat al stradaniilor lor, Parintii au emis cateva hotarari sau canoane, dintre care unul, canonul 19, spune:
Aceia, barbati sau femei, care au fagaduit [...] fecioria si apoi si-au retras fagadunta trebuie sa se supuna regulii privindu-i pe cei care se casatoresc pentru a doua oara [...]. Le interzicem celor care traiesc impreuna cu barbati [...], ca si cand le-ar fi surori, sa faca aceasta.
Opt ani mai devreme, in 306, probleme foarte asemanatoare se ivisera intr-o alta regiune a Imperiului Roman, in Peninsula Iberica, Spania de astazi. Episcopii iberici s-au intrunit la Elvira si au proclamat in canonul 13 din hotararile finale;
S-a hotarat ca fecioarelor care s-au afierosit lui Dumnezeu nu trebuie sa le fie data impartasania nici chiar pe patul de moarte daca si-au incalcat fagaduinta (pactum) fecioriei si s-au lasat in voia poftei, nedandu-si seama de ceea ce pierdeau. Insa acelor femei care au fost ademenite o singura data si duse in ratacire din cauza slabiciunii trupului, daca se pocaiesc toata viata abtinandu-se de la impreunari trupesti, incat prin aceasta cele cu adevarat pierdute sa fie cu atat mai usor de recunoscut, ar trebui sa li se ingaduie sa primeasca impartasania la sfarsitul vietii.
