DESCRIERE
Raymond Le COZ
Istoria Bisericii Siro-Orientale
Crestinii din Irak, Iran si Turcia
Editura Sfantul Nectarie – Arad, 2021
Seria Filocalica Syriaca – 3
Traducere din limba franceza de Octavian GORDON si Aida TEODORESCU
Extras/ Capitolul I – Biserica Siro-Orientala in secolul al III-lea/ Nasterea Bisericii in Persia
Lipsa documentelor ne impiedica sa urmarim cu precizie istoria patrunderii Bisericii in Persia. Ea incepe, se pare, in ultimii ani ai dinastiei partilor arsacizi, care a stapanit vreme de cinci secole inainte sa fie alungata de la putere, in 226, de dinastia persilor sasanizi. Este deci ingaduit sa credem ca evanghelizarea acestei parti de lume dateaza de la sfarsitul secolului al II-lea. Cei dintai „misionari” vin de la Edessa, din regiunea Osroene, unde crestinismul prinsese deja radacini. De altminteri, acolo devine religie de stat incepand cu secolul al III-lea, sub regele Abgar al IX-lea (179-214). De aici, din acest regat, incepe sa se raspandeasca in imperiul partilor, de-a lungul albiilor Eufratului si Tigrului.
Potrivit traditiei, evanghelizarea Persiei incepe odata cu Sfantul Apostol Toma, care s-ar fi oprit la Seleucia-Ctesifon in drumul sau spre India, sau cu ucenicul lui, Addai (Tadeu), el insusi fiind asistat de doi insotitori, Aggai si Mari. Daca legenda ii atribuie lui Addai sau lui Toma intemeierea Scaunului patriarhal al Seleuciei cu siguranta este cu scopul de a demonstra ca aceasta Biserica are, la randul ei, o intemeiere apostolica, de acelasi rang cu Antiohia sau cu Alexandria.
