Raimundus LULLUS | Ars brevis

DESCRIERE

Raimundus LULLUS    |    Ars brevis

POLIROM, 2015

Colectia Biblioteca medievala – coordonata de Alexander BAUMGARTEN

Traducere, comentarii si referinte de Jana BALCCIU MATEI

Studiu introductiv de Josep E. RUBIO ALBARRACIN

||||

Extras din Nota introductiva

Lo foll (Nebunul), cum il numeau detractorii (mai numerosi dupa moartea sa si, mai ales, din cauza exagerarilor adeptilor si a convertirii lui in portdrapel al alchimiei prin opere ce s-au dovedit a fi pseudo-lulliene), sau doctor illuminatus et archangelicus, doctor illuminadissim, cum il numeau adeptii, Ramon Lull (1232/ 1233–1315/ 1316) a ramas pana astazi una dintre personalitatile medievale a caror opera continua sa fie difuzata, analizata, comentata din cele mai diverse perspective. La Raimundus-Lullus-Institut din Freiburg, fondat in 1957 pentru coordonarea editarii operelor sale latine in editii critice (Raimundi Lulli Opera latina), dintre cele 55 de volume preconizate s-au realizat pana acum 37 (ultimul, din 2014, cuprinde Ars inventica veritatis) si s-a trecut la digitalizarea acestora. La fel la Patronatul „Ramon Lull” din Palma de Mallorca, fondat in 1985 pentru realizarea de noi editii, in lumina ultimelor cercetari, ale operelor catalane. Lucrarile sale fac obiectul a numeroase teze de doctorat, in cele mai diferite domenii: filologie, literatura, teologie, logica.

Cel mai mare interes l-a trezit, de-a lungul secolelor, celebra Ars, in diferitele ei versiuni (prezentate detaliat aici, in introducerea semnata de profesorul Josep E. Rubio Albarracin), si mai ales Ars brevis, opera menita, in primul rand, sa ofere misionarilor un instrument infailibil de convertire a necredinciosilor, dar si de intarire a devotiunii credinciosilor catolici, care, pornind de la premise incontestabile (calitatile lui Dumnezeu), urmand o logica stringenta, nu ar fi putut fi respins. O ars combinatoria, o metoda integratoare pentru gandire, valabila si pentru stiintele particulare. Din aceasta lucrare s-au hranit si inspirat Cusanus, Leibniz s.a. si in ea isi recunosc azi un precursor logicienii si informaticienii.