Olga TOKARCZUK - Povestiri bizare

DESCRIERE

Olga TOKARCZUK - Povestiri bizare

POLIROM, 2020

Colectia Biblioteca Polirom Actual – coordonata de Dan CROITORU

Traducere din limba polona de Cristina GODUN

Extras/ Pasagerul (p. 5)

In timpul unui lung zbor transatlantic nocturn, un barbat care sedea langa mine mi-a povestit despre fricile ce il bantuiau noaptea in copilarie. Avea mereu acelasi cosmar, care-l facea sa tipe si sa-si strige speriat parintii.

Asta se intampla in serile lungi – un timp netulburat, prost luminat, fara ecranul televizorului (se auzea cel mult murmurul radioului sau fosnetul ziarului tatalui), care stimula cultivarea gandurilor stranii. Barbatul isi amintea ca incepea sa se teama inca de la gustarea de dupa-amiaza, in pofida cuvintelor alinatoare ale parintilor.

Avea pe atunci trei, poate patru ani. Locuia intr-o casa intunecata de la periferia unui orasel, unde tatal lui era directorul scolii, un tip principial, ba chiar caustic, iar mama lucra intr-o farmacie, vesnic invaluita intr-un nor de vapori cu miros de medicamente. Avea si o sora mai mare, dar ea, spre deosebire de parinti, nu incerca sa-l ajute. Ba chiar dimpotriva: ii amintea inca de la amiaza, cu o bucurie nedisimulata, de neinteles pentru el, ca se apropie noaptea. Si cand nu erau in preajma, il hranea cu povesti despre vampiri, cadavre care se ridica din morminte si tot soiul de creaturi infernale. Dar, lucru nemaipomenit de ciudat, povestile ei nu-l speriau deloc – nu putea sa se teama de lucrurile acelea socotite de toata lumea ca fiind inspaimantatoare, nu-l ingrozeau absolut deloc, de parca locul fricii fusese ocupat deja in sufletul lui si toate posibilitatile de experimentare a fricii fusesera deja epuizate. Ii asculta vocea surescitata cand incerca sa-l inspaimante cu soapte dramatice, o asculta imperturbabil, stiind ca povestile ei nici nu se compara cu faptura care il vizita in fiecare noapte cand statea in pat.