Ludmila ULITKAIA | Al dumneavostra sincer, Surik

DESCRIERE

Ludmila ULITKAIA    |   Al dumneavostra sincer, Surik

HUMANITAS, 2008, 2019

HUMANITAS fiction – Raftul Denisei – colectie coordonata de Denisa COMANESCU

Traducere din rusa si note de Gabriele RUSSO

||||

Extras de la pp. 38-39

Baiatul aparuse din intamplare, era un capriciu de o clipa, nici prin cap nu-i trecuse Matildei ca se va distra cu el mai mult decat o singura data, si asta venita pe nepusa masa. Dar uite ca treaba se cam lungea. Matilda nu era nici desfranata, nici cinica si cu atat mai putin ahtiata dupa sex, nu era ea femeia care sa umble cu limba scoasa dupa imbratisarile nepricepute ale unui tanc. Bunul-simt, mintea sanatoasa si pofta de munca o impiedicasera din tinerete sa fie fericita. Fusese candva casatorita, dar, pierzandu-si copilul, primul nascut, si fiind ea insasi cat pe ce sa se duca pe lumea cealalta, ii daduse drummul fara mare tam-tam betivanului de barbatu-sau, care nimerise o data, din cine stie ce motive, la prietena ei. Si, fara sa-si planga amarul prea tare, Matida se vindecase si incepuse sa-si castige traiul trudind ca un mestesugar vrednic: lipea, incleia, modela, lucra si in piatra, si in bronz, si in lemn. Cu timpul patrunsese in tagma sculptorilor care faceau munca de ocnas si primeau bani frumosi pentru comenzile de stat. Sculptase ea insasi un regiment intreg de eroi din timpul razboiului si de eroi ai muncii. Trudea din zori si pana-n noapte asa cum trudise si mama ei, taranca din Vasnai Volociok, si n-o facea din constrangere, ci pentru ca simtea ca are nevoie de asta ca de aer. Se capatuia din cand in cand  cu cate un amant dintre sculptorii sau mesterii care executau lucrarile. Erau cioplitori in piatra, turnatori in bronz. Din cine stie ce motive, barbatii ajungeau intotdeauna la ea beti, iar relatia sexuala se transforma imediat intr-o zbatere chinuita. Se jura sa nu mai aiba de-a face cu ei, apoi se lega din nou la cap. Stia dinainte ce hram poarta neamul asta de oameni simpli ce-i dau mereu tarcoale, asa ca in ultimul timp ajunsese sa-si ofere serviciile pana si cu mana, trimitandu-i la plimbare inainte ca ei sa-i ceara in zorii zilei sa alerge dupa o sticla ca sa se dreaga.