Joanna NEBORSKY | Chestionarul lui Proust/ Marcel (1871 – 1922). Un joc de societate clasic intr-o pirueta moderna

DESCRIERE

Joanna NEBORSKY  |  Chestionarul lui Proust/ Marcel (1871 – 1922). Un joc de societate clasic intr-o pirueta moderna

Un volum Baroque Books & Arts, 2016. Creat cu pasiune si savoir-faire

Traducere din limba engleza Mihai MOROIU

confesiuni Mircea MIHAIES si Dan C. MIHAILESCU

||||

Extras din prezentarea editorului

Vesti bune! Este vorba doar despre tine!

Fara indoiala, intr-o lume in care You Tube/ InstaVine va lasa sa va aratati la fata, va puteti reinventa, va puteti asuma un rol, un rol propriu sau imprumutat, spre folosul multimii curioase. Dar iata, noi va propunem aici un mic tablou personal: 128 de pagini, albe cele mai multe sau putin mazgalite (iertare!, iertare!), in care va puteti lupta cu treizeci de intrebari clasice, de interviu, ce ne-au fost lasate, intr-o varianta sau alta, sub numele de Chestionarul lui Proust. O forma de confesiune care cauta sa dezvaluie cel mai adanc si cel mai nud eu, printr-o serie de intrebari despre pasiunile, dorintele, temerile si, haide sa o spunem deschis, despre inclinatiile bizare pe care nu le-ati marturisit niciodata. Rezultatele va sunt rezervate sau pot ajunge si la altii – daca aveti incredere in ei (eu n-as face-o!). Nu exista nicio instructiune care sa va limiteze la 140 de semne si nici de cuvinte. Schitati-va raspunsurile! Improspatati-va masca scanteietoare!

ABANDONATI-VA MASCA SCANTEIETOARE! DISTRATI-VA PE CINSTE!

Inca un amanunt. Nu intentionam deloc sa-i dezamagim (mai mult ca de obicei) pe studentii de la Litere, dar daca inca nu ati citit cele patru mii de pagini ale ciclului In cautarea timpului pierdut, de Marcel Proust, sa nu considerati Chestionarul Lui Proust piesa introductiva potrivita pentru opera lui. Nu l-a scris Proust.

In 1886, tanara Antoinette Faure i-a cerut prietenului ei in varsta de cincisprezece ani, Marcel (in imaginea din pagina trecuta, la o varsta ceva mai frageda), sa completeze un capitol in albumul ei cu coperte de piele rosie, pe care era gravat Confessions. An Album to Record Thoughts, Feelings, etc. Albumul de confesiuni, plin cu intrebarile bland filozofice repetate de noi aici, desavarsite cu cateva accente tandre, a fost o inventie literara a victorienilor, un mecanism gratie caruia tinere si tineri (dar mai ales tinere) englezi puteau face un schimb de intimitati, in asa fel incat prietenia lor sa devina mai profunda. Moda s-a raspandit; Marcel i-a facut pe plac Antoinettei, iar raspunsurile lui tradeaza o precocitate iesita din comun (ce alt adolescent ar fi capabil sa-si recunoasca mai presus de orice dorinta de a trai „in tara idealului”?) si o oarecare rezerva (patru intrebari neluate in seama). Cativa ani mai tarziu, Marcel, a intrat inca o data in acest joc de societate. Chestionarul dezvaluie un Proust inamorat in stil mai clasic (acum i-ar placea sa locuiasca acolo „unde simtamintele de afectiune sunt mereu impartasite”), fiind publicat in timpul vietii sale, sub titlul Les confidences de salon.