Icoane facatoare de minuni ale Maicii Domnului - Sfantul Munte Athos

Divina comedie Infernul de Dante ALIGHIERI

0 opinii / Scrie o opinie
  • 37,00 lei

ne puteti contacta si la: 0751 166116

DESCRIERE

Dante ALIGHIERI

Divina comedie – Infernul

Anul Dante – 1321-2021

Editura Vremea, Bucuresti – 2021

Colectia Marile Texte ale Crestinismului MTC

Traducere si note de Cristian BADILITA

Pret 37,00 Lei

 

Extras/ Recuperarea lui Dante

Cel mai important poem crestin din literatura lumii, Divina commedia – titlul ii apartine lui Boccaccio -, nu a prins, nu a rodit in spatiul romanesc. Trei sunt motivele principale: catolicismul lui Dante; italocentrismul lui; lipsa unor traduceri adecvate. Publicul romanesc, majoritar ortodox, a privit cu reticenta, sau indiferenta, un autor (fie si adversar al papalitatii) care consacra o treime din capodopera sa unui Purgatoriu absent din panoplia dogmatica bizantina. Apoi, referintele lui Dante, trimiterile aproape exclusive la istoria italiana, indeosebi florentina, au accentuat disconfortul. De aici caracterul obligatoriu al notelor auxiliare, dar si continua, obositoarea ntrerupere a lecturii. La aceste motive intrinseci se adauga unul functional: traducerile. Stim cat de bine a prins, de pilda, Homer in cultura noastra datorita traducerilor lui Murnu – traduceri fidele, ritmate si clare. Aceste calitati nu se regasesc – si o spun cu respect sincer fata de predeceori – in niciuna din traducerile Divinei, incepand cu Maria Chitiu (1883) si pana la Marian Papahagi, trecand prin George Cosbuc si Eta Boeriu. Atunci cand sunt fidele traducerile schiopata la nivel prozodic si nu se inteleg (un calc nu e traducere – Cazul Laszlo Alexandru). Cand „suna bine” devin confuze – majoritatea celorlalte echivalari. Singura semireusita, din punctul meu de vedere, ii apartine profesorului Alexandru Marcu, italienist de anvergura, bun lingvist, dar cu talent poetic limitat. El sacrificat rimele si, partial, ritmul, de dragul claritatii, pe care insa n-a obtinut-o decat partial din cauza numeroaselor parafraze la textul dantesc. Dar, in raport cu versiunile anterioare si ulterioare, versiunea lui Al. Marcu este lizibila, partial neobositoare si destul de limpede.