O istorie in epistole a exilului romanesc (1939-1940, 1943-1950, 1952-1957)

DESCRIERE

O istorie in epistole a exilului romanesc (1939-1940, 1943-1950, 1952-1957), Grigore Gafencu - Editura Vremea

O istorie in epistole a exilului romanesc (1939-1940, 1943-1950, 1952-1957)

Editie ingrijita de dr. Dumitru Dobre si drd. Andreea-Iustina Tuzu

Cuvant inainte de drd. Andreea-Iustina Tuzu

Traduceri din engleza si germana de Viorela Dobre 

Traduceri din franceza de Varvara Cecilia

„Volumul de fata se deschide sub atmosfera anului 1939, cu o scrisoare adresata lui Grigore Gafencu de catre Mircea Djuvara care exprima, in fraze putine si scurte, dar atotcuprinzatoare, starea de profunda ingrijorare si preocuparile reprezentantilor Romaniei in afara granitelor tarii, intr-un context international tumultuos, fata de raporturile pe care Romania era de dorit sa le stabileasca cu Germania: „Azi este insa pentru noi un moment si grav si propice, pe care nu trebuie sa-l pierdem. O mare nervozitate domneste in aceasta clipa in sferele dirigente germane, nervozitate care ne poate fi fatala, daca nu suntem extrem de atenti si de curtenitori fata de guvernul german. (...) Germania este gata sa dezlantuie un conflict in care Polonia si Romania ar fi primele victime, daca i-am infatisa pretextul unui gest inamical. (...) trebuie sa ne rezervam o atitudine neutra si chiar amicala fata de Germania, cu care ar fi chiar bine sa intram in oarecare negocieri, daca nu vrem sa fim tocmai noi pretextul dezlantuirii unui conflict pe care si apusenii, ca si noi, vrem, cu orice pret, sa-l evitam; e singura speranta a pacii pentru clipa de fata.

in acelasi registru, al radiografierii contextului international al anilor 1939-1940 si al prezentarii unor strategii si actiuni de politica externa romaneasca din aceasta perioada, se inscriu si urmatoarele scrisori.”

Cuvant-inainte

„Volumul de fata abordeaza o alta fateta a activitatii de exceptie a lui Grigore Gafencu, om politic, diplomat si gazetar, aflat in exil, din noiembrie 1941, pana la data decesului sau, 30 ianuarie 1957. Dupa volumul aparut in 2013, care a facut referire la urmarirea lui Grigore Gafencu de catre structurile Securitatii, de data aceasta aducem in atentia cititorilor activitatea laborioasa a diplomatului, reflectata in epistole, expediate si primite. Acestea trateaza o gama larga de probleme, de esenta fiind: apararea intereselor Romaniei la Conferinta de Pace de la Paris; situatia politica internationala; gravele neintelegeri din exilul romanesc; rolul sau in crearea U.E.F. si N.E.I. Predominante sunt insa scrisorile care analizeaza, in spirit critic, situatia exilului romanesc.

Au fost selectate, din fondul de arhiva personal Grigore Gafencu, 97 de scrisori din perioada: 1939-1940; 1943-1950; 1952-1957. Scrisorile sunt insotite, in mare parte, de note explicative ale editorilor, asupra persoanelor si a evenimentelor istorice la care acestea fac referire.”

Nota asupra editiei

„Neamul nostru a avut norocul sa aiba in ultimul veac numerosi barbati capabili sa-i apere interesele in afara granitelor tarii. Nimeni n-a imbinat insa in mod atat de desavarsit ca Grigore Gafencu talentul de scriitor politic si insusirile de mare orator, in stare nu numai sa convinga, dar sa si miste sufletul.”

„Nu cunosc niciun alt barbat public, care sa fi stiut sa lamureasca – in ultimii ani – mai limpede si mai convingator, decat ati facut si faceti dumneavoastra, adevaratele valori ale civilizatiei europene si adevaratele date ale problemei politice, care pune astazi la incercare (si vai, putini sunt validati!) pe barbatii de stat din lumea intreaga. Prin aceasta v-ati facut purtatorul de cuvant al Europei – in tot ce are mai bun batranul continent.”

Sursa: www.edituravremea.ro

Extras/ p. 121
Opinia publica romaneasca se asteapta ca interesele vitale ale poporului roman sa nu fie sacrificate din cauza esecului guvernului strain impus – care nu a fost nici ales, nici confirmat in orice alt mod de catre poporul roman – pentru a le sustine. Prin urmare,  este de sperat ca atitudinea delegatiei SUA nu se va baza pe declaratiile oficiale si reticentele guvernului roman prezent, ci pe faptele relevate de delegatul SUA in sedinta de luni dimineata a Comisiei Economice pentru Balcani, care sunt suficiente pentru a exprima situatia Romaniei.
Restabilirea adevarului in chestiunea de fata, realizata de catre delegatia dumneavoastra, are intr-adevar un avantaj dublu. Pune accent, in primul rand, pe incetarea liberei propagande din Romania impotriva puterilor occidentale, si pe care poporul roman, credincios vechilor prietenii, nu a aprobat-o niciodata. Si, in al doilea rand, ofera o justificare pentru delegatia SUA de a repeta, si in cazul Romaniei, gestul generos facut fata de mai putin grav afectata Italia.
Dar, in scopul de a evita ca gestul de generozitate pe care opinia publica romaneasca il asteapta din partea delegatiei Statelor Unite sa serveasca doar ca sa gireze pretentiile trecute si viitoare din alte cercuri, imi asum libertatea de a va atrage cu respect atentia catre un alt prilej de a preveni ratificarea finala a tratamentului impus Romaniei in perioada de armistitiu. [...]
\