DESCRIERE
Album Manastirile Olteniei. Arta si spiritualitate, editie coordonata de ieromonah Iustin Marchis - Editie in LIMBA ENGLEZA.
Albumul mai este disponibil doar in limba engleza.
„Am avut surpriza, extraordinar de placuta, de a vedea felul in care a incheiat Parintele Iustin Marchis aceasta carte. E o Postfata care se numeste Traire, traditie si spiritualitate in Manastirile Olteniei. Nu ne-a mai vorbit despre aceasta pictura. Deja, paginile de pana la Postfata au vorbit despre acest lucru. Au aratat ca exista, au incadrat-o tipologic, au descris-o si au aratat ca reprezinta o culme estetica si artistica. El vorbeste despre viata spirituala din aceste manastiri. Pentru ca, dragii mei, nu uitati, aceste manastiri sunt pentru a atinge un nivel de spiritualitate decat cel care este cotidian, ori in lotul nostru comun. Ele nu sunt acolo ca muzee pictate. Ele sunt ca un instrumentar in vederea imbunatatirii naturii noastre umane, dincolo de scaderile ei. Iar Parintele Marchis asta a facut. Ne-a amintit acest lucru. In sine, cred ca este ceva formidabil legat de acest album, anume faptul ca el contine, la sfarsit, o coda care pune accentul normal.
Este ca un diapazon care are un sunet… laaa… si care la sfarsit il indreapta. E LA! Si asta e LA-ul, faptul ca suntem, in latura noastra buna, niste fapturi estetice, niste fapturi morale. Ceea ce nu trebuie sa uitam este ca exista, pentru fiecare om, posibilitatea de a isi depasi natura umana asa cum este ea, in ceva care este mai inalt decat omenescul, care nu este inca divinul, dar care este undeva intre ele. Si ca omul este un arc incordat.” - Horia-Roman Patapievici „Orice comentariu sau exegetica asupra acestui somptuos si pretios album ar trebui sa debuteze, cred, cu descifrarea imaginii de pe coperta, caci de la intelegerea acesteia incepi sa pricepi intregul demers ”incifrat” al cartii.
Este un fragment din fresca naosului bolnitei manastirii Cozia.
La pagina 78 a albumului avem parte de intreaga scena a Necredintei lui Toma (Duminica Tomii, care se praznueste la o saptamana de la Invierea Domnului). Privind atent compozitia din absida sudica, realizata la 1542-1543, cel mai probabil de zugravi sarbi, descoperi epigraphé-ul care glasuieste astfel: ѾСƐȜАҢЇƐ ѲѺӍӉИӉѺ ( Osezanie Tomnino ), in scriere slavoneasca. Textul nu pare a fi decat in slavona bisericeasca, oarecum strandardizata pentru toate bisericile slave ale timpului, dar si pentru cea romaneasca, chiar daca corect ar fi fost Osjazanie . Traducerea exacta ar fi: Pipairea Tomii . Caci acest ѾСƐȜАҢЇƐ insemneaza pipaire, atingere, sau latinescul tactus .
Apostolul Toma L-a cunoscut pe Dumnezeu prin punerea mainii, prin pipaire, cum dealtfel I-a indemnat si Hristos insusi pe cei prezenti, cind i-a gasit ”inspaimintati si infricosati, crezind ca vad duh”(Luca, 24, 37). Degetul Tomii a atins rana cu carne vie a lui Hristos si, pe aceasta cale kinestetica, s-a incredintat ca Acesta este Viu, ca a Inviat, exact precum ii spuneau ceilalti Apostoli la prima sa Aratare. Mintuitorul ii indeamna: ”pipaiti-Ma si vedeti ca duhul nu are carne si oase asa cum Ma vedeti pe Mine ca am”(Luca, 24, 39). Apoi, ne spune textul evanghelic, ca ”le-a aratat miinile si picioarele”...Scena de la bolnita Coziei este deosebita de ilustrativa si fatisa in acest sens, caci Iisus exact asta face: pozeaza in fata Apostolilor, se face model pentru cele ce spune. Iar Toma se apleaca, si-i atinge coasta.
Pentru a intelege mai bine semnificatia acestei atingeri zugravii au reprezentat scena Pipairii lui Toma sub compozitia Epifaniei Domnului , alaturind cumva rolurile acelor doi mediatori ai prezentei lui Dumnezeu printre oameni, in cazul Epifaniei, prin Ioan Inainte-Mergatorul, iar in Duminica Tomii - prin Apostolul care a dat un supranume acestei zile. Simplu spus, ca sa cunosti, trebuie nu doar sa privesti si sa vezi, ci sa si simti, sa receptezi tactil, sa gusti, sa te cutremuri. La Sfinta Liturghie comesenii sunt chemati sa ”guste si sa vada”!
Coperta a 4-a a volumului incheie, apoteotic, aceasta idee a prezentei fizice, a vederii ca instrument al incredintarii, caci ne arata un alt fragment al aceleiasi scene comentate anterior, in care Apostolii confirma, prin faptul ca asista ievea, ceea ce Toma invedereaza: ca Dumnezeu a Inviat, ca este din nou printre ei. Si va ramane pururea. Pe ideea aceasta profunda, a vederii si simtirii, este construita intreaga carte MANASTIRILE OLTENIEI. Arta si spiritualitate , caci intregul parcurs textual si imagistic functioneaza precum un catalizator pentru cunoastere, spre trezirea curiozitatii, provocind un impuls de a merge si a vedea acea salba de bijuterii arhitectonice, picturale, obiectuale, estetice prin excelenta.
Volumul nu inventariaza insa intregul catalog al locasurilor existente in acel areal. Este un proiect si o optiune personala, cred, a parintelui Iustin Marchis de a sugera anumite obiective, acelea pe care sfintia sa le considera neindoilenic de prima mina, pe care le stie cel mai bine, le simte si le recomanda celor care vor sa le descopere, cu rost, folos si bucurie.” - Vladimir Bulat „Realizarea unui album care sa prezinte patrimoniul artistic al manastirilor din intreaga provincie istorica a Olteniei reprezinta o premiera editoriala; preocuparile pentru fenomenul ctitoricesc din Oltenia s-au concretizat pana acum aproape numai in lucrari cu caracter de monografie a catorva dintre variile monumente si regiuni, ori in studii si sinteze de istoria artei, publicate in editii mai greu accesibile cititorului obisnuit.
Cu albumul Manastirile Olteniei. Arta si spiritualitate ne propunem, intai de toate, sa implinim un act de dreptate fata de multe dintre vechile locasuri manastiresti raspandite in intreaga Oltenie, ale caror valori au fost mai rar prezentate iubitorilor de arte. Manastirile oltene formeaza un patrimoniu de surprinzatoare varietate si bogatie, a carui insemnatate deosebita consta nu numai in calitatile arhitecturale si artistice ale monumentelor datand din variate perioade istorice – o parte dintre aceste opere fiind repuse in valoare de restaurari recente –, ci si in importanta lor culturala, ele indeplinind inca de la inceputurile lor rolul de centre de cultura ecleziastica romaneasca.
Traditia indelungata a vietii chinoviale oltene – probabil cea mai veche din Tarile romane, ale carei inceputuri coboara pana in secolul al XIV-lea, continuand si in zilele noastre – reprezinta un motiv in plus pentru realizarea albumului de fata. O parte importanta a lucrarii o reprezinta monumentele ctitorite de Matei Basarab si cele brancovenesti, patrimoniu de arta al Olteniei a carui valoare se cuvine recunoscuta mai ales acum, la comemorarea a 360 de ani de la trecerea in vesnicie a celui dintai si a 300 de ani de la martiriul Sfantului Constantin Brancoveanu. Textele albumului se adreseaza atat specialistilor in domeniu, cat si cititorilor iubitori de cultura si arta. Cele mai noi cercetari privind istoria locaselor monahale si particularitatile artistice ale monumentelor lor sunt expuse intr-o forma accesibila si sunt insotite de excelente ilustratii fotografice. Totodata, insa, am considerat ca o datorie semnalarea situatiilor in care restaurari defectuoase au alterat pana la falsificare pictura originara, sau in care vechi monumente au ajuns la o stare de degradare care le ameninta existenta, necesitand interventii urgente de conservare si restaurare. Nadajduim ca acest album va trezi atat interesul iubitorilor de arta si cultura romaneasca veche, cat si pe cel al tuturor celor in masura sa intervina pentru salvarea acestor valori.” – Autorii.
Parintele Iustin Marchis este licentiat al Institutului Teologic Universitar din Sibiu, cu teza Bolnitele Manastirilor din Oltenia, cu metania in Manastirea Cozia, hirotonit ieromonah la Manastirea Frasinei. Muzeograf la Cozia, preot slujitor la Manastirea Caldarusani si staret la Manastirea Cheia, Prahova, in prezent duhovnicul Manastirii Stavropoleos. A fost profesor asociat la Universitatea de Arhitectura si Urbanism din Bucuresti si membru in Comisia de Componente Artistice a Ministerului Culturii. A publicat studii si articole in tara si in strainatate si monografia-album a Manastirii Stavropoleos. Elisabeta Negrau este doctor al Universitatii Nationale de Arte din Bucuresti.
S-a concentrat pe analiza iconografica a picturilor murale medievale din Tara Romaneasca, publicand studii in reviste de specialitate ale Academiei Romane. A participat la proiectul de repertoriere a picturilor murale brancovenesti din judetul Valcea, desfasurat sub egida Universitatii Nationale de Arte din Bucuresti in 2006-2008. Vlad Bedros este lector dr. la Catedra de Istoria si Teoria Artei din cadrul Universitatii Nationale de Arte din Bucuresti, specializat in studiul iconografiei picturii murale medievale din Moldova si Tara Romaneasca. A participat la conferinte internationale cu o serie de cercetari si a publicat in periodice consacrate. A facut parte din proiectul de cercetare care a vizat repertorierea picturilor murale brancovenesti din judetul Valcea, derulat de Universitatea Nationala de Arte din Bucuresti sub conducerea prof. univ. Corina Popa, cu o serie de studii publicate in volumul Repertoriul picturilor murale brancovenesti.,
Cuprins:
1. Elisabeta Negrau: Vetre de spiritualitate monahala. Ctitorii oltene in veacul al XIV-lea (Manastirea Cozia)
2. Elisabeta Negrau: Tezaure de traditie bizantina. Arta si cultura in manastirile din Oltenia in secolele al XV-lea si al XVI-lea (Manastirea Bistrita – Valcea, Schitul Ostrov, Manastirea din Stanesti-Valcea, Bolnita Manastirii Cozia, Manastirea Tismana, Manastirea Bucovat, Manastirea Caluiu, Manastirea Stramba-Jiu)
3. Vlad Bedros: Continuitati si innoiri. Monumentele oltene din secolul al XVII-lea si din primul sfert al secolului al XVIII-lea (Manastirea Dintr-un Lemn, Manastirea Sadova, Schiturile Crasna si Balanesti, Manastirea Arnota, Manastirea Clocociov, Manastirea Strehaia, Manastirea Cerneti, Schitul Cornetu, Schitul Topolnita, Manastirea Hurezi, Hurezi – Schitul Sfintii Apostoli, Hurezi – Schitul Sfantul Stefan, Manastirea Mamul, Manastirea Brancoveni, Manastirea Polovragi, Manastirea Baia de Arama, Manastirea Gura Motrului, Manastirea Surpatele, Schitul Fedelesoiu, Manastirea Govora, Schitul Papusa, Schitul Peri (Tigania), Schitul 40 de Izvoare (Supiatra), Schiturile Cioclovina, Manastirea Saracinesti, Schitul Iezer.
4. Vlad Bedros: La adapostul targurilor si satelor. Crepusculul traditiei medievale in Oltenia (Ansamblul Arhiepiscopiei Ramnicului, Schitul Patrunsa, Manastirea Frasinei, Schiturile Berislavesti si Scaueni, Schitul Bradu, Schitul Jgheaburi)
5. Parintele Iustin Marchis: Postfata. Traire, traditie si spiritualitate in manastirile Olteniei[/b]
Note, Bibliografie, Indicele monumentelor din Oltenia
