Alin CIUPALA | Lumea rurala romaneasca acum o suta de ani. Istorie si imagini

DESCRIERE

Alin CIUPALA    |    Lumea rurala romaneasca acum o suta de ani. Istorie si imaginI

Monitorul Oficial – Editura si tipografie – Bucuresti, 2019

Editie bilingva/ romana - engleza

||||

Extras din Introducere

Una dintre contradictiile majore ale societatii romanesti din a doua jumatate a secolului al XIX-lea si pana la Primul Razboi Mondial si-a gasit exprimarea in raportarea fata de lumea rurala.

Astfel, pe de o parte, regasim realitatea economica, sociala si ideologica, delimitata de urmatoarele elemente:

Romania era o tara agrara, cu o economie dependenta de veniturile obtinute din exploatarea pamantului si cu o populatie formata in proportie de 80% din tarani;

Cresterea demografica nu a putut fi absorbita de lumea urbana in absenta unei industrii care sa ofere debuseul necesar, ceea ce a determinat o agravare a presiunii sociale la nivelul lumii satului;

Esecul politicii educationale imaginate de autoritatea centrala a blocat emanciparea spirituala si culturala pe care Spiru Haret, de exemplu, si nu numai el, o considera cea mai importanta cale de rezolvare a problemei taranesti;

In conditiile in care ideologia referitoare la natiune devenea una din bazele organizarii statului, alaturi de cealalta ideologie politica, liberalismul, lumea rurala era inteleasa drept un spatiu genuin, singurul in masura sa pastreze nealterate valorile specifice natiunii romane, si prin aceasta deosebit de important;

Pe de alta parte insa, lumea rurala nu s-a aflat in centrul operei de modernizare, ci a fost plasata la periferia acesteia, din mai multe cauze:

Burghezia, noua categorie sociala, care isi impusese preemptiunea asupra spatiului public, si-a concentrat actiunea de reforma asupra spatiului urban, mediul sau de definire sociala;

Aristocratia, care supravietuise din punct de vedere social, politic si reusise sa se adapteze intr-o buna masura noilor realitati, ceea ce i-a permis participarea la opera de guvernare, nu era interesata de adoptarea unor reforme radicale, cea agrara si cea electorala;

cresterea demografica a populatiei rurale a asigurat o forta de munca ieftina necesara exploatarii pamantului; in consecinta, nu se investeste in mecanizarea agriculturii, ceea ce lasa economia romaneasca la nivelul evolutiilor climatice, de multe ori neregulate, cu efecte economice si financiare uneori dezastruoase;

aceste cauze au produs si efecte, printre acestea nivelul foarte scazut al vietii cotidiene a taranului roman, ca urmare a tratarii lumii rurale drept o prioritate secundara de catre autoritatea centrala si a conservatorismului lumii rurale, care respingea multe dintre elementele modernizarii (medicul, scoala, de exemplu).

399