Varsta fragila de Donatella DI PIETRANTONIO

DESCRIERE

Donatella di PIETRANTONIO/ Premiul STREGA 2024
Varsta fragila
POLIROM, 2024
Colectia BIBLIOTECA POLIROM ACTUAL – coordonata de Dan CROITORU
Traducere din limba italiana de Mihaela GANET
 

Extras/ Amanda/ 1/ pp. 11-12
Dezordinea pe care o gasesc dimineata imi aminteste ca nu mai sunt singura acasa. Amanda s-a intors, ma uit in jur si dau peste urmele ei: pe bratul canapelei o farfurie cu painea muscata, iar in pahar un rest de bautura. Patura e ingramadita intr-un colt, alaturi de cartea lasata in jos mereu la aceleasi pagini.
In ultima vreme, somnul meu a devenit mai greu, nu o aud cand se misca prin casa. Doar uneori, cand imi schimb pozitia, pasii ei tarzii vibreaza pana la podeaua camerei mele.
Nu stiu la ce ora o sa se trezeasca. Beau cafeaua, pun pe masa biscuitii si singura cana ramasa de cand era adolescenta. Soarele care intra pe fereastra cade fix pe ea, ilumineaza vacuta cu un smoc de iarba in gura.
Las ibricul gol pe aragaz, ca si cum i-as spune: incalzeste-ti laptele. Poate o sa puna in el cafeaua ramasa in cafetiera sau o sa ignore totul. Poate o sa aprecieze ca m-am gandit la ea sau o s-o deranjeze ca e tratata ca un copil.
Nu-i inteleg programul de lucru, daca il pot numi asa, pleaca si vine in mod total imprevizibil. Orice intrebare in legatura cu asta o irita. Incerc sa o reintalnnesc la masa.
Ma asigur sa fie ceva hranitor in frigider, in cazul in care sare peste micul-dejun. Cojile perfecte ale oualor ma linistesc. E mereu slaba, fiica mea.
Adun pantofii si papucii de pe covor, strang de pe canapea. Daca ar veni cineva, m-as jena sa arate asa. Telefonul Amandei, pe care il gasesc sub patura, e inchis. 
Pot sa plec. Azi sunt cu bunicul, ii scriu pe o bucata de hartie. O las langa vaza cu lalele galbene. Adaug o inimioara, pe care imediat o sterg.