Radu PREDA, Ion VICOVAN (editori) - Martiriu si memorie din Romania comunista

DESCRIERE

Radu PREDA, Ion VICOVAN (editori) - Martiriu si memorie din Romania comunista

Acta Simpozionului International „Dumitru Staniloae” 2017

POLIROM, 2020

Extras/ Biserica in comunism. Adaptare, rezistenta, sfintenie – Radu PREDA

[...] Asadar, cunoasterea de tip istoric este, din punctul nostru de vedere, subordonata dimensiunii teologice. Or, cum nu putem minti pe Dumnezeu si pe oameni, teologand, tot astfel nu putem amana, simplifica sau tranzactiona acest capitol de istorie din care avem foarte de multe de invatat pentru viitor. Nu obosesc sa reiau si in aceste pagini teza potrivit careia aplecarea asupra istoriei comunismului, in viata Bisericii si nunumai, satisface nu doar o datorie fata de victimele lui si poate reprezenta o forma de justitie, fie si imateriala, in raport cu tortionarii, delatorii si complicii aceluiasi regim, facandu-le ororile si numele cunoscute, dar reprezinta inclusiv o solida si necesara investitie in viitor. Prin cunoasterea mecanismelor de relationare  intre doua entitati fundamental diferite, respectiv comunitatea de credinta si ateismul de partid si de stat, se confirma vechi tipare ale raportului multisecular dintre autoritatea religioasa si puterea politica, decelandu-se in acelasi timp tendintele unei confruntari care va continua, dupa toate probabilitatile, pana la finele lumii.

In paginile de fata am sa incerc circumscrierea acestui raport ajutandu-ma de trei termeni: adaptare, rezistenta, sfintenie.

Extras/ Argument editorial
Avand deja o traditie, Simpozionul International „Dumitru Staniloae” de la Iasi s-a constituit treptat intr-un spatiu de intalnire a teologiei ortodoxe romanesti cu tendintele lumii contemporane, iar de cativa ani incoace intr-un barometru al temperaturii reflectiei academice a organismului nostru de credinta. Una peste alta, in capittala moldava, primavara, se exerseaza nu doar libertatea de gandire si de exprimare, dar sunt asumate deschis si fara prejudecati riscurile constructive ale schimbului de opinii. Datoare sa propovaduiasca, prin trairea si talcuirea ei, Evanghelia lui Hristos, adica vestea cea buna, teologia nu se poate ascunde din fata interogatiilor fiecarei epoci in parte. Dimpotriva. Daca Vladimir Lossky definea Traditia ca fiind „memoria critica a Bisericii”, teologia este in fapt purtatoarea acestei memorii, suportul care duce de la o generatie la alta acumularile experientei ecleziastice. Astfel este posibil paradoxul teologic al conservarii celor deja verificate si deschiderea fata de provocarile prezentului deopotriva. Printre temele deschise pe care nu avem niciun motiv si nicio scuza sa le evitam, social-teologic vorbind, sunt in mod obligatoriu cele legate de trecutul recent, de experienta dictaturii proletariatului, de lectiile inca valabile ale comunismului. Declararea anului 2017 de catre Sfantul Sinod al Bisericii noastre drept Anul comemorativ Justinian Patriarhul si al aparatorilor Ortodoxiei in timpul comunismului vine tocmai in intampinarea acestei agende din care vocea teologica nu are voie sa lipseasca, dar nici sa fie prezenta doar de complezenta.