Petre TUTEA | Mircea ELIADE

DESCRIERE

Petre TUTEA - Mircea Eliade

Editura Eikon, 2013

Cuvant inainte si editie ingrijita de Tudor B. MUNTEANU

Editia a II-a

Extras/ Introducere – Mircea Eliade intre sacru si profan

Metafizician, om de stiinta si artist, unind aceste trei dimensiuni ale constiintei sale teoretice in sfera completudinara a gandirii religioase – acest ganditor roman, prin omul religios etern, a dobandit certitudinile pierdute de omul istoric, care se misca asimptotic spre ideal. Meditaiile religioase l-au adus la natura esentiala a arhetipului, deosebit de modelul formal, util sau gratuit logco-matematic. Desigur, omul de stiinta modern, situat intre ipoteza si experiment, accepta cu greutate situarea adevarului in religie si functia lui mantuitoare, [religia] neputand exista fara aceasta functie. Stiinta unita cu religia si cu arta inseamna libertate si nemurire. Limitele speculatiei omului de stiinta imanentist nu depasesc metapsihologia, metalogica, limbajul miscandu-l intre intuitie si metoda, nedepasind utilul, comodul si gratuitul, existand un singur mod de acces la adevar, revelatia. Religia este ca rada linistita a unui port unde se adapostesc navele in vreme de furtuna. Numai gandirea religioasa poate identifica completitudinea cu perfectiunea, in Fiinta suprema, revelata aici alesilor, care au inteles venirea Mantuitorului, si contemplata dincolo de mantuiti. Mereu sub cupola templului, a spatiului sacru, in care se desfasoara ritualul sarbatoresc al timpului sacru, stapanit de „Absolut, ca neconditionatul limitat” (Hamilton), de „eternitate ca prezent pur” (Goethe).