DESCRIERE
PATERICUL
EGIPTEAN.
Ce cuprinde
cuvinte folositoare ale sfintilor batrani.
Tiparita cu
binecuvantarea Inaltpreasfintitului Parinte IRINEU, Arhiepiscop al Alba Iuliei.
Editura
REINTREGIREA – Alba Iulia, 2014.
Extras din Cuvantul inainte al Inaltpreasfintitului
Parinte IRINEU, Arhiepiscop al Alba Iuliei
In pustiul
si in Muntii Egiptului s-au asezat vietuitori din majoritatea partilor crestine
ale Imperiului, ca Asia Mica si Europa. Monahii urmareau linistea si pacea, pe
care nu le aveau in lume, cautau iertarea de pacate, randuiala mintii si a
inimii, imbunatatirea acestora prin contemplatie si fapte mai bune, si
mantuirea sufletului. Asceza lor eremitica si chinoviala cuprindea, intre
altele, elemente ca: postul si rugaciunea, pocainta si lacrimile, munca si
ajutorarea celor nevoiasi, smerenia si lepadarea de sine, infranarea si
rabdarea. Monahii erau angajati in lupta cea buna contra pacatului, cel mai
viclean si sinistru dusman al vietii spirituale si fizice.Ei stiau ca prin
eforturi ascetice, umbrite de harul dumnezeiesc, se poate diminua asaltul pacatului
si se poate obtine stapanirea asupra pornirilor pasionale, asupra sinelui
dominat de egoism.
In scoala
teologicaa a pustiei, acesti “ostasi ai Duhului Sfant” s-au nevoit pana la
desavarsire, urmand indemnul Sfantului Apostol Pavel: “Cautati sfintenia, fata
de care nimeni nu va vedea pe Domnul” (Evr. 12, 14). Multi dintre cuviosii
pustnici au numele lor inscrise in cartea vietii si in calendarul
Bisericii.Inca pe pamant fiind, cuvintele lor aveau putere multa, pentru ca
erau izvorate din experienta intalnirii cu Dumnezeu in “preafrumoasa pustie”
sau in “muntele Domnului”.
Extras de
la p. 457
(19) Zis-a
un batran: “Sfintii, avand pe Dumnezeu intru sine si pe cele de aici le
mostenesc, adica nepatimirea, si pe cele de dincolo, caci si acestea, si acelea
sunt ale lui Hristos. Iar cei ce il au pe El, au si pe cele ale Lui. Iar cel ce
are lumea, adica patimile, nimic nu are, decat numai patimile ce-l stapanesc.”
(20) Zis-a
un iubitor de Hristos ca dator este cel ce da milostenie, asa sa dea, ca si cum
el ar lua. Ca o milostenie ca aceasta il apropie de Dumnezeu.
