Mohahul si scribul. Crestinismul egiptean intre idealul monahal si cultura scrisa

DESCRIERE

Alin SUCIU

Mohahul si scribul. Crestinismul egiptean intre idealul monahal si cultura scrisa

Institutul de Istorie a Religiilor – Academia Romana – Studii si documente de istorie a religiilor

Prefata de Tito ORLANDI

Proiect finantat de Fundatia Spandugino

Bucuresti – Editura Spandugino, 2022

Extras/ Prefata

Literatura de limba copta a ramas complet necunoscuta in Europa dupa incetarea legaturilor dintre Occidentul crestin si cultura egipteana, fapt petrecut odata cu ascensiunea politica a Islamului in Egipt. Aceasta necunoastere a continuat, chiar si dupa reluarea legaturilor in timpul Conciliului de la Ferrara-Florenta (1438-1445), durand pana in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, cand familia Assemani a intrat, in Egipt, in posesia unor manuscrise foarte importante, unele in copta bohairica, provenind de la Manastirea lui Apa Macarie (Wadi Natrun), altele in sahidica (si o mica parte in faiumica), care au apartinut manastirii lui Apa Senute (Atripe/ Sohag). Acestea au fost adunate la Biblioteca Vaticana si la Biblioteca Congregatiei „De Propaganda Fide”, permitand identificarea unor opere omiletice, hagiografice, canonice, istoriografice si polemice. Ulterior ele au fost urmate de alte achizitii si descoperiri, precum biblioteca unei biserici manastiresti din Tin, aflata acum la Muzeul Egiptean din Torino (cca. 1820). De o insemnatate aparte a fost identificarea a tot ceea ce se pastrase din biblioteca Manastirii lui Apa Senute de la Atripe (1883), care in mare parte a fost transferata la Biblioteca Nationala din Paris, iar pe cai ocolite au imbogatit si alte colectii din intreaga Europa. Au urmat apoi multe alte descoperiri de manuscrise, unele deosebit de consistente, iar acestea continua si in prezent, formand un material documentar bogat, in parte studiat si pus in valoare, dar care asteapta inca sa fie valorificat de cercetatori cum se cuvine.