Cutia Pandorei. Chestiunea armeana in arhivele diplomatice romanesti de Vartan ARACHELIAN

DESCRIERE

Vartan ARACHELIAN

Cutia Pandorei: „Chestiunea armeana” in arhivele diplomatice romanesti

Editura Vremea, 2024

Extras/ Arhiva diplomatica

La scara istoriei, imperiile par niste uriase turbioane care inghit in ochiul lor vorace, deopotriva, provincii, popoare, tari si istorii nationale. Primul Razboi Mondial avea sa ne arate, prin desferecarea de blestem a trei imperii: Otoman, Austro-Ungar si Tarist, fata hada a acestei bulimii. Imperiul Ototman, care ne intereseaza aici, dar in conexiune cu cel Tarist, chiar daca vor avea evolutii postbelice diferite, au lasat la vedere un tablou ca dupa o vivisectie executata minutios. Iata, Imperiul Otoman, la 1914, cand avea sa se alieze cu imperiile centrale Germania si Austro-Ungaria, se intindea pe suprafata unui adevarat continent de circa un milion sapte sute de mii de kilometri patrati, insumand o populatie de douazeci si doua de milioane de locuitori. In urma Pacii de la Sevres din august 1920, el va mai numara o populatie de douasprezece milioane, iar suprafata ii fusese micsorata de circa paisprezece ori: o suta douazeci de mii de kilometri patrati. Si imperiul tarilor avea sa sufere o diminuare semnificativa prin iesirea din stransoarea inabusitoare a unor noi state: Polonia, Tarile Baltice, si, pentru putin timp, Ucraina; razboiul civil care avea sa-i succeada iesirii din alianta cu Antanta, va prilejui lui Lenin un gest de propaganda cu efect de bumerang: devoalarea diplomatiei secrete a tarismului. Ea va arata adversarilor Sovietelor, peste cativa ani, manualul diplomatiei staliniste.