Icoane facatoare de minuni ale Maicii Domnului - Sfantul Munte Athos

Satul romanesc – Factor de coeziune si unitate romaneasca – incursiune literara. 2019 – Anul omagial al satului romanesc (al preotilor, invatatorilor si primarilor gospodari)

0 opinii / Scrie o opinie
  • Cod produs:LB-2019-094
  • Editura: Basilica
  • 80,50 lei

SAU
ne puteti contacta si la: 0751 166116

DESCRIERE

BASILICA – Bucuresti, 2019  |  Satul romanesc – Factor de coeziune si unitate romaneasca – incursiune literara. 2019 – Anul omagial al satului romanesc (al preotilor, invatatorilor si primarilor gospodari)

Extras din Cuvantul inainte semnat de Preafericitul Parinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane – Satul romanesc astazi: intre suferinta si speranta

In discursul sau de receptie, la Academia Romana, din 5 iunie 1937, intitulat Elogiul satului romanesc, poetul si filosoful roman Lucian Blaga dezvolta metafora sa poetica „vesnicia s-a nascut la sat” si argumenta ca satul romanesc este „singura speranta vie inca, desi nemuritoare, nemuritoare desi asa de terestra, este unanumul nostru inaintas fara nume.”

Pe langa perceptia atemporala a istoriei de catre taran, pe care o subliniaza Lucian Blaga, expresia „vesnicia s-a nascut la sat” poate semnifica si faptul ca la sat, mai mult decat la oras, pot fi mai usor percepute si apreciate prezenta Creatorului in natura, valoarea naturii inconjuratoare ca dar al lui Dumnezeu, care trebuie cultivat in relatie de recunostinta fata de Daruitor, precum si legatura indisolubila dintre cult si cultura, avand ca baza agricultura. La sat, cultivarea pamantului este adesea insotita de acte cultice precum binecuvantarea holdelor, a semanatului, a fantanii, a primelor roade ale pamantului, iar in unele regiuni, Troitele strajuiesc fantanile, colinele sau drumurile din mediul rural. Toate slujbele de binecuvantare a cultivarii pamantului evidentiaza legatura intre rugaciune si actiune, incat omul credincios si harnic se conduce dupa principiul : „totdeauna lucrul tau sa-l incepi cu dumnezeu”!

Dupa cum observa Parintele Dumitru Stanioae, taranul roman vede prezenta harica si ocrotirea milostiva a lui Dumnezeu in toat cele prezente in jurul sau: „Vede pe Dumnezeu in taina naturii. Un peisaj frumos al naturii e pentru el un adevarat rai. El spune in Miorita: <<Pe-un picior de plai,/ Pe-o gura de rai>>. ]...] El simte atat de aproape de om pe Dumnezeu, pe Maica Domnului, incat foloseste pentru ei diminutive: (de familiaritate – n.n.) <<Dumnezeu dragutu’>>, <<Maicuta Domnului>>.

SPECIFICATII

An aparitie 2019