Dr. Nicolae PREDA | „Randuiala rugaciunii ce se face dupa iesirea sufletului din trup”, conform Psaltirii de la 1818 (Chisinau) - (Notiuni de Liturgica)

DESCRIERE

Dr. Nicolae PREDA    |    „Randuiala rugaciunii ce se face dupa iesirea sufletului din trup”, conform Psaltirii de la 1818 (Chisinau) - (Notiuni de Liturgica)

Editura Basilica – Bucuresti, 2015

Carte tiparita cu binecuvantarea Preafericitului Parinte DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane

||||                                                                                                                                   

pp. 136-137/ e x t r a s

Desi nu aminteste in mod direct despre citirea Psaltirii la priveghi, indicatia lui I. Lambrior este una foarte importanta, de vreme ce ridica intrebari de felul: Ce ar putea sa citeasca necontenit doua zile (nopti), preotul sau cantaretul, la casa celui raposat, daca nu Evangheliile (preotul) sau Psaltirea (cantaretul)?

Pe de alta parte, ne arata lamurit ca obiceiul citirilor scripturistice („cetania”) de la casa mortului atarna in mare masura de averea pe care cel raposat o detinea.

p. 137/ e x t r a s

Din pacate, nu avem indicii clare privind modul si timpul cand au avut loc aceste schimbari, insa putem deduce ca ele vor aparea odata cu infiriparea practicii citirii asa-numitilor „stalpi ai Evangheliilor” , practica relativ recenta, despre ale carei inceputuri stim la fel de putine lucruri.

In ceea ce priveste insa traditia liturgica greaca si cea rusa (si ele depozitare ale randuielii amintite de Sfantul Simeon al Tesalonicului), lucrurile par sa fie mult mai clare, de vreme ce nu intalnim probleme de genul celor intalnite in precedenta: <<Pentru arhiereii si preotii adormiti se citeste Evanghelia, iar pentru mireni, monahi si diaconi Psaltirea. Citirea Psaltirii este intrerupta la fiecare „Slava”, unde se pune rugaciunea pentru cel adormit: „Pomeneste, Doamne Dumnezeul nostru...”, care se gaseste la sfarsitul randuielii „La iesirea sufletului”>>.