Regele, comunistii si Coroana - Adevarata istorie a abdicarii lui Mihai I

DESCRIERE

Regele, comunistii si Coroana  -  Adevarata istorie a abdicarii lui Mihai I

Volum coordonat de Alexandru Muraru si Andrei Muraru

POLIROM, 2017

||||

Extras din Tatiana POKIVAILOVA: Moscova si regele Mihai al Romaniei, 1943-1945 (conform documentelor din arhivele rusesti) – Lovitura de stat din 23 august 1944 si consecintele sale

[...] Cu doua luni inainte de eveniment, pe 14 iunie 1944, in palat a avut loc o intalnire secreta, la care au participat reprezentantii Palatului Regal – generalii Constantin Sanatescu, Gheorghe Mihail, apropiatii regelui, Ioan Mocsony-Starcea, Mircea Ionitoiu, Grigore Niculescu-Buzesti si colonelul Dumitru Damaceanu. Din partea comunistilor, la intalnire au participat Emil Bodnaras si Lucretiu Patrascanu. Adunarea a adoptat un plan de actiune conform caruia Romania iesea din razboiul dus alaturi de Germania nazista si trecea de partea coalitiei antihitleriste. S-a constituit un comitet militar care urma sa organizeze ruperea de Germania nazista si iesirea Romaniei din razboi. Planul de actiune a fost raportat de reprezentantii romani la Ankara si Cairo.

Pe 23 august 1944, la ordinele regelui Mihai, la Palat au fost arestati Ion Antonescu si Mihai Antonescu. Romania a rupt legatura cu Germania nazista si s-a alaturat coalitiei antihitleriste. Evenimentele s-au desfasurat in contextul infrangerii totale a trupelor germane si romane de catre Armata Rosie in timpul operatiunii Iasi-Chisinau si avansarii trupelor sovietice pe teritoriul Romaniei. Situatia creata arata ca Mihai nu a avut de ales. Conform informatiilor oferite de ambasadorul sovietic in Turcia, S.A. Vinogradov, pe 26 august 1944, regele i-a spus ofiterului britanic Alfred Gardyne de Chastelain, care pana la 23 august s-a aflat in captivitate in Romania, ca „intentia tarii sale este de a crea o stabila relatie de prietenie, in primul rand cu Uniunea Sovietica, fara medierea directa a Moscovei.”

Pentru actul curajos de rupere a legaturilor cu Germania nazista si trecere a Romaniei de partea Natiunilor Unite, regele Mihai a fost decorat cu cel mai inalt ordin militar sovietic, „Victoria”. [...]

Pe 31 august 1944, Armata Rosie a intrat in Bucuresti. Potrivit diplomatului sovietic, „lovitura de stat din august este doar o forma a loviturii de stat”.

In conformitate cu decretul regal restaurat din 31 august 1944 si Constitutiile din 1866 si 1923, Romania a ramas o monarhie. Cu toate acestea, era supusa unor conditii, cum ar fi prezenta pe teritoriul ei a Armatei Rosii si a Comisiei Aliate de Control. Regelui i s-a lasat dreptul de a forma guvernul si de a semna decrete. Tocmai formarea viitoarelor guverne si numirea prim-ministrilor au demarat mai tarziu o lupta politica acerba, care a atins punctul culminant odata cu demisia celui de-al treilea sef de guvern de dupa 23 august si formarea unui nou guvern procomunist, condus de liderul organizatiei taranesti Frontul Plugarilor – Petru Groza.