Icoane facatoare de minuni ale Maicii Domnului - Sfantul Munte Athos

Pascal si proiectul crestin de Pierre MANENT

0 opinii / Scrie o opinie
  • 57,00 lei

SAU
ne puteti contacta si la: 0751 166116
Produs cumparat impreuna cu:

DESCRIERE

Pierre MANENT

Pascal si proiectul crestin

HUMANITAS, 202

Traducere de Cristian PREDA si Miruna TATARU-CAZABAN

Editie ingrijita de Miruna TATARU-CAZABAN

 

 

 

Extras

Expresia „toata lumea sa fie multumita” rezuma demersul iezuitilor si renuntarea lor la zelul apostolic. Ce-i intereseaza nu e sa tina seama de imprejurari si, in particular, de mediocra disponibilitate a celor multi, de lenea lor ori de indiferenta lor fata de religie. Ei procedeaza cu totul altfel decat apostolul al carui zel si a carui parrhesia – vorbire libera si sincera – ii dau forta de a se fi facut „tuturor” toate, ca, in orice chip, „sa mantuiesc pe unii” dintre ei. Intentia iezuitilor este de a pastra in Biserica sau de a atrage in sanul ei, cel putin cu numele, pe cei care nu se ingrijesc sa fie „castigati” de Evanghelie. Daca am folosi limbajul economiei, am zice ca oferta adevarului isi pierde statutul de principiu in favoarea ofertei – majoritare fara doar si poate – a unei religii acomodante. Iezuitii cauta sa-i ralieze pe oamenii caldicei, sa-si pastreze accesul la cei indiferenti, pe scurt, sa pastraze o putere asupra sufletelor, chiar daca pretul pe care trebuie sa-l plateasca ar fi slabirea sau chiar denaturarea exigentei crestine.

Pentru a masura gravitatea unei asemenea slabiri sau denaturari, e de ajuns sa examinam rapid ce procedee folosesc iezuitii pentru a-si pune in aplicare „politica”.

Mai intai, ei schimba definitiia pacatului: „Deci noi sustinem ca principiu indiscutabil – afirma parintele iezuit – ca o actiune nu poate fi considerata a fi pacat daca Dumnezeu nu ne face cunoscut, inainte de a o savarsi, raul pe care il reprezinta ea si daca nu ne indeamna sa o evitam”. E usor de observat ca, in acest fel, pacatosii devin tot mai rari. Lui Pascal nu-i este greu sa gaseasca la „principele filozofilor” si la „principele teologilor” argumente cu care sa respinga teza iezuita. Intr-adevar, atat Aristotel, cat si Augustin aratasera ca ignoranta nu poate fi o scuza, intrucat, desi pacatosul nu vrea, in general, sa comita in mod deliberat o actiune care sa fie rea, e sigur ca el vrea sa comita actiunea care se dovedeste a fi rea.