Isus mirele. Cea mai frumoasa poveste de dragoste a tuturor timpurilor

DESCRIERE

Brant PITRE  |  Isus mirele. Cea mai frumoasa poveste de dragoste a tuturor timpurilor

Humanitas, 2018

Traducere din engleza de Tatiana NICULESCU

||||

Extras din Introducere

Vorbindu-le sotilor si sotiilor din Biserica de la Efes, Pavel scrie:

„Supuneti-va unul altuia intru frica lui Cristos. Femeile sa se supuna barbatilor lor ca Domnului. Pentru ca barbatul este cap femeii, precum si Cristos este cap Bisericii, trupul Sau, al carui Mantuitor si este. Ci precum Biserica se supune lui Cristos, asa si femeile barbatilor lor in toate. Barbatilor, iubiti pe femeile voastre, dupa cum si Cristos a iubit Biserica, si S-a dat pe Sine pentru ea, ca s-o sfinteasca curatind-o cu baia apei prin cuvant si ca s-o infatiseze Siesi, Biserica slavita, neavand pata sau zbarcitura... De aceea, va lasa barbatul pe tatal sau si pe mama sa si se va lipi de femeia sa si vor fi amandoi un trup. Taina aceasta mare este; iar eu zic despre Cristos si Biserica” (Efeseni 5:21-27, 31-32)

Mi-e clar ca multi cititori ar putea fi contrariati: Ce sa faca sotiile?! De ce le spune Pavel sa se „supuna” barbatilor lor? Si de ce barbatii scapa aparent atat de usor, doar cu indemnul sa-si „iubeasca” sotiile? O fi Pavel un apostol misogin? Ce tot vrea sa spuna cu astfel de lucruri?

Promit ca voi reveni la aceste intrebari putin mai tarziu pe parcursul acestei carti. Ca sa putem face asta, trebuie, mai intai, sa vedem ce ascund aceste cuvinte controversate: Pavel il descrie pe Cristos ca mire, Biserica drept mireasa, iar rastignirea lui Isus ca pe un fel de nunta evreiasca  din vechime in care el a „iubit-o” si s-a „dat pe sine” pentru mireasa lui. Intr-adevar, asa cum vom vedea mai departe, spunand ca Biserica este „curatita” si „infatisata” lui Cristos, Pavel de refera la vechea traditie iudaica a imbaierii miresei si la ceremonia de nunta. Din punctul lui de vedere, chinurile si rastignirea lui Isus pe muntele Calvarului sunt o expresie a iubirii de logodna.

Cum sa intelegem aceasta misterioasa analogie? Sigur, multi crestini sunt familiarizati cu ideea lui Cristos ca „Mire” si a Bisericii Ca „Mireasa” a lui. Dar ce inseamna de fapt acest lucru? Si cum de i-ar veni lui Pavel gandul unei astfel de comparatii? Daca v-ati fi aflat la picioarele crucii insangerate de care atarna Isus in agonie, asa ati fi descris ce se intampla atunci? Cum a putut un evreu din primul secol, precum Pavel, care stia bine cat de ingrozitor de brutale erau rastignirile romane, sa semuiasca executarea lui Isus cu casatoria dintre un mire si o mireasa? E vorba doar de o metafora eleganta? Si daca e asa, atunci de ce Pavel numeste asta o „mare taina”? (in greceste mysterion mega) (Efeseni 5: 32)?

Asa cum sper sa arat in aceasta carte, el se raporta la patimirea lui Cristos in acest mod tocmai pentru ca era evreu. Tocmai pentru ca Pavel cunostea Scriptura si traditia iudaica a putut sa vada in rastignirea lui Isus din Nazaret mai mult decat o executie romana, un martiriu nedrept sau chiar jertfa Fiului lui Dumnezeu. Gratie originii sale evreiesti, Pavel a vazut in patimirea si moartea lui  Cristos implinirea planului vesnic al Dumnezeului lui Israel de a se uni cu omenirea printr-un legamant nuptial. Asa cum vedea pe parcursul acestei carti, din perspectiva evreilor antici, intreaga istorie a mantuirii, in cel mai profund mister al sau, este, de fapt, o poveste divina de iubire intre Creator si creatura, intre Dumnezeu si Israel, o poveste care atinge apogeul pe lemnul insangerat al unei cruci romane.