Artur GOROVEI | Datinile noastre la nastere si nunta

DESCRIERE

Artur GOROVEI    |    Datinile noastre la nastere si nunta

Editura Paideia, 2002

Colectia Stiinte sociale

||||

p. 22/ e x t r a s

Cine-i scaldat cu apa din fantana, acela-i om:

Spune-mi maica-adevarat,/ Cu ce apa m-ai scaldat:/ Ori cu apa de fantana/ Sa port sabia intr-o mana?/ Ori cu apa de sub punte/ Sa fiu vitezul de munte?

In sfarsit, apa sa nu fie clocotita, ca sa nu ajunga copilul un desfranat.

Oala in care se fierbe scaldatoarea trebuie sa fie noua, ca sa rasune glasul copilului precum suna oala cea noua.

In scaldatoarea copilului se mai pune busuioc, pentru ca sa fie iubit ca busuiocul; bujor, ca sa fie ruman si frumos; miere, pane, zahar, lapte dulce, ca sa fie dulce la vorba ca mierea, sa-i fie viata indestulata ca panea de toate zilele si dulce ca zaharul si trupul alb ca laptele; se mai pune un ou, ca sa fie intreg ca oul; bani de argint, ca sa fie nepretuit ca argintul, si aghiazma, ca sa nu se apropie de dansul duhurile necurate.

Lucrurile cari se pun in scaldatoarea copilului variaza, in diferitele locuri unde locuiesc romanii. Asa, in judetul Sucevei, se mai pun in scaldatoare si alte buruieni, precum lemnie, ca [sic!] copilul sa umble curand in picioare; zdrevet, popchisor, canepa, catusnica, pentru ca fiecare din ele sa-i comunice darurile lor speciale. In Muntenia se mai pune orz, porumb, pentru ca sa aiba parte de cereale – oamenii din Muntenia sunt mai practici. In Banat si Ungaria se pune o pietricica, pentru ca sa fie rabduriu ca piatra – pe acolo romanului ii trebuie si mai multa rabdare. In Macedonia scaldatoarea se face intr-un lighean mare de arama si cu multa bagare de seama, ca sa nu-l ajunga apa la cap, deoarece acolo este datina sa nu se spele capul copilului pana ce nu va implini un an. In Vlaho-Clisura, moasa presura copilul cu sare peste tot trupul si-l lasa asa o zi intreaga, dupa care il spala peste tot, chiar si pe cap, cu apa amestecata cu vin.