DESCRIERE
ALEXANDRU NAUM | ISTORIA ARTEI. DE LA INCEPUTUL CRESTINISMULUI PANA IN SECOLUL AL XIX-LEA
Editura PAIDEIA, 2000
Vechea arta crestina in Apus. Vechea arta crestina in rasarit
Editie ingrijita de Rodica Pandele
Introducere de Ruxandra Demetrescu
Extras din Partea a treia. Arta bizantina in epoca imparatilor macedoneni si comneni
Cu adancul sau caracter religios si asiatic in tehnica si-n conceptie, avand in anumite ramuri acele foarte marunte elemente elenistice ca rasfrangeri ale culturii antice, arta bizantina isi va dezvalui, in tot cursul asa-zisei renasteri de-a doua, insusirile ei de la-nceput, pe unele intarindu-le, pe altele slabindu-le, prefacandu-se in amanunte si dandu-ne ici, colea si cate-o creatie noua.
In lunga epoca in care intram, imparatia se afla intr-o necurmata framantare, cu lovituri de stat, cu monarhi cruzi, temuti si viteji, ce se perinda pe stralucitorul tron al lui Iustinian; totusi se vor mai intoarce multe zilede glorie si miscarea artistica va inflori, facand dovada ca simtul estetic de odinioara nu se pierduse.
Astfel, intr-un mediu intrucatva schimbatsi, mai cu deosebire in conceptiile ce s-au intarit dupa miscarea iconoclasta, arta tinde sa se innoiasca.
Ajunsa acum arta cu vechi traditii, ea se dezveleste potrivit geniului sau, raspandindu-se ca o forma a civilizatiei in departate tinuturi si la alte popoare. Navalirea arabilor, inceputa mai intai prin cucerirea Cretei, e oprita pana la urma de Nichifor Focas, ce ajunge pana la Eufrat si Tigru; cucerind Mesopotamia, Sebasta, Seleucia, ei patrund in Siria de miazanoapte pana la Ierusalim, ba chiar cuprind in campul influentei lor Armenia si Spania. Navalirea bulgarilor ajunsi pana in Balcani si Pind sub tarul lor, Simion, ce voia sa cucereasca si Constantinopolul, pe care nu-l poate lua neavand o armata de corabii, e infranta dupa treizeci de ani de razboi de catre Vasile al II-lea Bulgaroctonul.
Iata acum Bizantul stapan din Balcani pana la Dunare.
La aceste victorii vine sa se mai adauge supunerea Italiei, implinirea unui vis de demult. Desi stingheriti de navalirea musulmana care cucereste Siria si Siracuza, bizantinii se folosesc de anarhia ce invaluise Italia, punand stapanire pe partea ei de miazazi, se insotesc cu venetienii, infrang pe croati, cuprind Tarantul si Bari.Acum istoria se intoarce in timp: Italia devine iar Magna Graecia! Asadar, in secolul al X-lea imparatia e atotputernica de la Dunare pana-n Siria, stapana pe Armenia si pe Italiade miazazi si lesne va cuprinde in zarea sa de influenta republici vecine, ca Venetia, si departate, ca Amalfi, sau popoare salbatice: rusi, pecenegi si kazari.
Desi dupa aceste triumfuri timp de cincizeci de ani Imperiul trece prin vremuri grele, cand pecenegii se ridica si ocupa Dunarea pana-n Balcani, cand bulgarii lui Petru Deljan si normanzii navalesc in Europa, iar turcii selgiucizi in Asia, desi in urma acestor ciocniri unele tinuturi din rasaritul Asiei Mici raman pierdute pentru totdeauna, desi schisma religioasa sapa intre Bizant si Apus o adanca prapastie, totusi sub domnia Comnenilor Imperiul intinereste.
