DESCRIERE
Andrei DIRLAU, Irina BAZON (Coordonatori) | Corectitudinea politica. O ideologie neo-marxista/ Marxismul cultural – noua utopie
Editura Reintregirea – Alba Iulia, 2017
Prefata: Dan PURIC
Postfata: Sorin LAVRIC
Tiparita cu binecuvantarea Inaltpreasfintitului Parinte IRINEU, Arhiepiscop al Alba Iuliei
||||
Postfata – Plaga neomarxista/ e x t r a s
E uimitor cum un cuvant inofensiv precum adjectivul „corect” a ajuns sa fie emblema unui spirit despotic de a carui prezenta nu se mai indoiesc decat prostii. Traim in elementul corectitudinii politice, ii respiram aberatiile in etica, ii aflam constrangerile in cultura, ii privim consecintele in familie. In totul, dresajul la care suntem supusi e atat de tenace ca pana la urma nici nu-i mai sesizam agresivitatea. Sfarsim prin a abdica in fata unor enormitati ce ieri pareau neverosimile, pentru ca astazi sa para de bun-simt. Rezultatul este o babilonie pestrita echivaland cu o rasturnare a tiparelor trecute, dar o babilonie careia, daca vrei sa-i pricepi etiologia, trebuie sa mergi in trecut, la radacinile recente.
Obarsia doctrinei corecte sta in pepiniera de cadre ce s-au adunat in institutul infiintat de Felix Weil la Frankfurt, in 1923, cu scopul de a da marxismului un statut convingator, de doctrina plauzibila. Felix Weil dorea o aberatie, si anume un institut in care marxismul sa fie infatisat drept disciplina stiintifica. Mai mult, in ochii lui Weil, institutia trebuie sa fie o replica la esecul revolutiei bolsevice in Germania postbelica (cea de dupa Primul Razboi Mondial), capii miscarii neputandu-se impaca cu gandul ca un plan conspirativ, cu precadere alogen, care reusise atat de bine in Rusia, daduse gres in landurile nemtesti. Si astfel, din neputinta de a distruge prin revolutie etosul german, conspiratorii s-au adunat sub cupola unei scoli de propaganda. Ce nu poti face imediat prin forta, poti face in timp prin insinuare mediatica, cu conditia sa-ti ascunzi intentiile si sa le imbraci intr-o forma filantropica. Primul nume al scolii a fost „Institutul pentru Cercetari Sociale”, dar cu timpul formula ce avea sa se incetateneasca a fost Scoala de la Frankfurt. O scoala ai carei membri alcatuiau o oficina bine sudata in jurul unei idei-forta: a-i modela pe germani pana la a-i preschimba in papusi obediente in vederea intronarii comunismului. Lupta se dadea, asadar, in planul mintilor: cum modifici gandirea unor oameni pana acolo incat sa accepte etosul comunist?
