DESCRIERE
Sfintii i n c h i s o r i l o r
Volum editat de Manastirea Paltin Petru – Voda, 2019
||||
Extras de la capitolul rezervat Parintelui Dimitrie Bejan – Fericitul patimitor pentru dragostea lui Hristos
Judecat la Moscova si „repatriat” in temnitele romanesti
„Am venit in 1948 in tara si in loc sa-mi dea drumul acasa, m-au bagat in inchisoarea militara”.
Cutezanta de a incrusta pe o coaja de mesteacan cuvintele: „Basarabia si Bucovina sunt teritorii romanesti”, il va costa un nou proces, o alta nemiloasa judecata: in 1948, Tribunalul Militar din Moscova il va condamna la moarte. Luminat de Duhul Sfant asemenea lui Pavel din Tars, parintele Dimitrie contesta sentinta Tribunalului, afirmandu-si identitatea de roman si cerand sa fie rejudecat de o instanta din tara natala. Surprinzator, rusii, altminteri deloc sensibili la drepturile omului, il repatriaza. Va „bejeni” si prin temnitele si lagarele romanesti (Jilava, Vacaresti, Aiud, Canal si Cavnic) inca 16 ani cu acelasi simtamant firesc de eliberare din derizoriul vremelnciei, marturisit cu o uluitoare seninatate, la amurgul vietii: „Eu m-am simtit bine si in Rusia si in puscariile romanesti. Am plutit! Ma simteam mai sus cu o palma de pamant. N-am avut nimic! Am avut si tifos, dar am trecut prin el cum trece gasca pe apa sambetei. Dumnezeu m-a salvat. Am simtit, fratilor, am simtit pe umar o mana care ma apasa! O spun la varsta mea si o spun constient... Eu nu zic ca este mana lui Dumnezeu. Nu avea sa vina Dumnezeu pentru un biet preot pacatos ca sa-l salveze; dar am si eu un inger, cum ai si fratia ta si toti cei botezati. A fost cu mine ingerul, cred...Eu am plutit pe deasupra lucrurilor”.
