PUBLIUS OVIDIUS NASO - Scrisori din exil - Tristele. Ponticele

DESCRIERE

PUBLIUS OVIDIUS NASO - Scrisori din exil - Tristele. Ponticele

Editura Gramar, Bucuresti – 2006

Traducere de Theodor NAUM

Editie de N. LASCU

Prefata de Ion ACSAN

Extras/ Prefata

La 20 marte 2006 s-au implinit 2049 de ani de cand, intr-o familie instarita de cavaleri di din oraselul Sulmo (azi Sulmona), situat pe atunci in tinutul pelignilor samniti din centrul Italiei, a venit pe lume PUBLIUS OVIDIUS NASO, denumit „elegiae princeps” de catre ilustrul traducator german al lui Homer, Horatiu, Teocrit, Aristofan, Eschil s.a.: Johann Heinrich Voss (1751-1826). Sarguinciosul elev al scolilor de retori din Roma si-a insusit nu numai limba, ci si mitologia si literatura elina, simtindu-se atras mai ales de inovatiile aduse de corifeii scolii elenistice, al caror mentor fusese bibliotecarul-sef al Museionului din Alexandria, adversarul epopeii si ferventul sustinator al poemului scurt, al poeziei erotice si al epigramei: Callimachos (315-240 i.Chr.). Nici clasicul Vergiliu nu ramasese indiferent fata de inovatiile aduse de aceasta scoala. Daca pentru poemul didactic Georgicele si pentru epopeea Eneida, modelele sale au fost operele lui Hesiod si Homer, pentru Bucolice, indragitul sau maestru s-a numit Teocrit. Anii de ucenicie si i-a petrecut vizitand, impreuna cu nedespartitul sau prieten Pompeius Macer: Atena, ruinele Troiei, Ionia, Cicladele, Creta, precum si Sicilia inainte de a se intoarce acasa. A renuntat repede la cariera de magistrat si, incalcand vointa propriului lui parinte, care ii spusese ca Homer n-a lasat nici o avere in urma lui, a dat ascultare vocatiei sale de poet confirmata de deosebita lui dexteritate de versificator. Frecventeaza cercurile literare si participa la lecturile publice, unde primele sale poeme au fost bine primite de auditori.