Porunci celor care s-au lepadat de lume

DESCRIERE

Avva Isaia Pustnicul

Porunci celor care s-au lepadat de lume

Editura Doxologia, Iasi – 2015

Colectia „Biblioteca Paisiana” – Traduceri 1 – coordonata de Pr. dr. Ioan-Lucian RADU

Traducere din limba greaca veche de Ierom. Ilarion Dascalul

Editie ingrijita de Stefan VORONCA

Carte tiparita cu binecuvantarea Inaltpreasfintitului TEOFAN, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei

Pret: 28,00 Lei

Extras/ Prefata

Spre sfarsitul secolului al IV-lea si in prima jumatate a celui de-al V-lea, monahii din Egipt erau caracterizati de un simt al mobilitatii; nu numai ca erau din ce in ce mai „descoperiti”, dar totodata au inceput sa se „raspandeasca”, treptat-treptat fiind atrasi de alte locuri. Dupa trecerea generatiei intemeietoare a monahismului – Antonie, Pahomie, Amun din Nitria si Macarie al Schitului – a doua generatie de monahi – Silvanus fiind unul dintre ei – si-a parasit casele si locurile de nevointa si calatorea peste granite, adesea in cautare de locuri retrase, izolate. In anii 430, Avva Isaia s-a stabilit in Gaza, aici fiind locul de origine al unei serii de Cuvinte atribuite lui.

Context istoric si geografic

In secolele V si Vi, provincia Gaza s-a dovedit a fi, din punct de vedere istoric, geografic, teologic si duhovnicesc, o punte intre Egiptul secolului al IV-lea (sau mai devreme) si Bizantul secolului al VII-lea (sau mai tarziu). Localizat la 31 grade 31 minute N si 34 grade 28 minute E, cetatea palestiniana de sud-vest a Gazei era asezata intr-un loc tocmai potrivit pentru a inlesni comunicarea dintre Est si Vest, dar si intre Nord si Sud.