Marius BARNARD si Simon NORVAL | Momente-cheie dintr-o viata pusa in slujba binelui - Amintirile unui chirurg legendar

DESCRIERE

Marius BARNARD si Simon NORVAL    |    Momente-cheie dintr-o viata pusa in slujba binelui -  Amintirile unui chirurg legendar

HUMANITAS, 2013

Traducere din engleza de Daniel CONSTANTINESCU, Martin S. MARTIN, Anca CONSTANTINESCU, Mihaela FARCAS, Andrei CONSTANTINESCU

Prefata de Daniel CONSTANTINESCU

||||

Cat m-am aflat in Romania, am putut observa efectele devastatoare ale comunismului asupra poporului si societatii. Ceea ce am vazut in aceasta tara face cu neputinta sa inteleg cum de mai avem astazi un partid comunist in Africa de Sud, care este parte integranta din partidul de guvernamant, si cum de mai sunt oameni care sustin o asemenea politica.

Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, Romania a intrat in sfera de influenta sovietica, si ca urmare regele a abdicat in 1947. Cu partidul comunist la putere, s-a format Republica Populara Romana si s-a adoptat o noua constitutie, similara cu cea a Rusiei sovietice. In 1967, anul primului transplant cardiac la om, Nicolae Ceausescu a devenit presedintele Consiliului de Stat. Eu am ajuns in Romania cam dupa zece ani de guvernare a acestui nebun si a sotiei sale, Elena, care dupa parerea mea era mult mai rea decat el.

Cum am putut eu sa ma aflu in Romania cand Africa de Sud era pe atunci un dusman declarat al comunismului? Guvernul nostru adoptase in 1950 o lege foarte restrictiva – legea suprimarii comunismului -, care interzicea orice forma de activitate comunista. Raspunsul: renumele nostru castigat in transplantul cardiac pe de o parte si, pe de alta parte starea precara a chirurgiei cardiace si distrugerea standardelor medicale in Romania de catre comunism si marele conducator Ceausescu! In timp ce liderii comunisti propovaduiau egalitatea, furau nu numai averile oamenilor, ci si mintile, sufletele si sanatatea lor.

Isteria creata de mass-media in jurul primului transplant cardiac la om a cuprins nu numai Africa de Sud, ci toate colturile lumii, inclusiv tarile de dincolo de Cortina de Fier, deci si Romania. A avut un impact special asupra familiilor in care cei dragi erau afectati de leziuni cardiace si care, traind in Romania, aveau foarte putine sperante de vindecare.

In aceasta perioada, in Romania existau numai doua clinici de chirurgie cardiaca: clinica Fundeni din Bucuresti, care avea rezultate foarte slabe, si clinica de la Targu Mures, care mergea ceva mai bine. Nu se puteau efectua decat operatii simple. Ca sa poata fi operati in alta parte, in Europa sau Statele Unite, pacientii aveau nevoie de o aprobare speciala din partea statului, dar permisiunea era foarte rar acordata daca pacientul nu detinea o functie importanta in partid. Trebuie sa admit ca si in Africa de Sud, pe vremea aceea, daca aveai relatii cu persoane oficiale din partidul de guvernamant, puteai obtine internarea la Groote Schuur Hospital sau Red Cross Children’s Hospital!

Nimeni nu avea acces la propriul pasaport in Romania, fiindca acesta era retinut de catre stat. Pacientii primeau cu greu autorizatia de a parasi utopia comunista pentru a urma un tratament in alta parte, fiindca, odata plecati, nu mai voiau sa se intoarca la opresiune si saracie. Cand, rareori, cineva obtinea aprobarea sa plece, trebuia sa cumpere dolari de la stat, la un curs foarte ridicat. Putini puteau sa-si permita asa ceva, dar rude din Statele Unite sau Europa erau uneori in stare sa-i ajute pe cei cativa norocosi. Familiile celor fara rude trebuiau sa priveasca suferintele celor dragi, asteptand moartea lor.