Lavinia BETEA | Lucretiu Patrascanu. Moartea unui lider comunist

DESCRIERE

Lavinia BETEA    |    Lucretiu Patrascanu. Moartea unui lider comunist

Curtea Vache, 2018

Editia a IV-a, revizuita

||||

Extras – pp. 311-312

Fostilor revolutionari de profesie li se aplica in cele mai multe cazuri un tratament special, adecvat „codului onoarei” tagmei din care fac parte: li se aduce la cunostinta sarcina de partid de a semna in interesul cauzei, declaratiile cerute de anchetator. O sarcina de partid va fi apoi aceea de a-si juca, in caz de proces public, rolul repartizat.

Oricat a parut de paradoxal neinitiatilor in ideologia comunista si in metodologia serviciilor represive, cu rare exceptii, victimele terorii rosii se supuneau regiei anchetei. Acesta a fost si cazul lui Stefan (Istvan) Foris, secretarul CC al PCdR intre 1941 si 4 aprilie 1943. Nevinovat, sub ancheta propriilor tovarasi, in 7 aprilie 1945, Foris isi scrie testamentul cu urmatoarea incheiere: „Mor cu increderea neclintita ca Partidul nostru in frunte cu Comitetul sau Central [...] va trece la lupta victorioasa in fruntea poporului muncitor pentru eliberarea lui completa si pentru desfiintarea exploatarii omului de catre om si creand Romania socialista inaintand victorios spre societatea comunista. Traiasca Partidul nostru in frunte cu Comitetul Central! Traiasca Uniunea Rep. Sov. Soc.! Traiasca tovarasul Stalin! Aceasta este ultima mea vointa si ultima mea dorinta.”

Biografia tipica de revolutionar de profesie a lui Foris si destinul sau sunt, de asemenea ilustrative pentru cutumele moralei comuniste. Foris – caruia (dupa ce fusese asasinat fara judecata) i se cerceteaza trecutul in cadrul anchetei Patrascanu – este unul dintre pilonii de care va fi ancorat nu numai destinul lui Patrascanu, ci si al celorlalti membri din conducerea PCdR.