Djuna BARNES - Padurea noptii - roman

DESCRIERE

Djuna BARNES - Padurea noptii - roman

HUMANITAS FICTION, 2017

Colectia Raftul Denisei – coordonata de Denisa COMANESCU

Cu o prefata (1937) si nota la editia a doua (1939) de T.S. ELIOT

Traducere din engleza si note de Luana SCHIDU

Extras/ Capitolul unu – Plecaciune

La inceputul lui 1880, in ciuda unei suspiciuni bine intemeiate in privinta oportunitatii de a perpetua aceasta rasa aflata sub girul lui Dumnezeu si sub dezaprobarea oamenilor, Hedvig Volkbein, o vieneza puternica, de o frumusete militaroasa, intinsa pe un pat cu baldachin de un rosu intens, spectaculos, pe care erau imprimate aripile bifurcate ale Casei de Habsburg, pe o saltea din puf imbracata in satin, avand brodat pe el cu litere mari, de un auriu patinat, blazonul familiei Volkbein, dadea nastere, la varsta de patruzeci si cinci de ani, unicului copil, un baiat, la sapte zile dupa ce medicul ei prezisese ca va parasi aceasta lume.

Influentata de acest decor scuturat dimineata de tropaitul copitelor de cai pe strada de dincolo de ziduri, cu gestul de o splendoare frusta de general care saluta drapelul, l-a numit pe copil Felix, l-a impins de langa ea si a murit. Tatal acestuia pierise cu sase luni inainte, prada tifosului. Guido Volkbein, evreu de origine italiana, fusese atat un gourmet, cat si un dandy, si nu aparea niciodata in public fara panglica de la vreo decoratie relativ necunoscuta atarnata de butoniera cu un fir slab de ata. Era un om scund, rotofei si timid-arogant, cu burta bombandu-i-se usor intr-o inclinatie care aducea in prim-plan nasturii vestei si ai pantalonilor, marcand centrul exact al corpului sau cu linia obstetrica pe care o vedem pe fructe – arcul inevitabil produs de portii generoase de vin de Burgundia, frisca si bere.