Curentul Mediteraneean in arhitectura interbelica romaneasca de Madalin GHIGEANU

DESCRIERE

Madalin GHIGEANU

Curentul Mediteraneean in arhitectura interbelica romaneasca

Editie ingrijita de Silvia COLFESCU

Colectia Arhiteme

Bucuresti – Vremea, 2022

Extras/ Coerenta, varietate si versatilitate in arhitectura perioadei interbelice

In concluzie, in acest volum, prin analiza activitatii profesionale a 43 de arhitecti romani si 4 americani cat si a 467 de imobile studiate in tara (majoritatea lucrari inedite de autor, nepublicate anterior), sustin ca ceea ce se caracterizeaza prin „Stil Mediraneean” in arhitectura interbelica romaneasca este un fenomen cultural de imprumut de pe taram American, a unui stil ce s-a manifestetat cu preponderenta in California si Florida la inceput de secol XX, pana catre anii 1940. Acesta a avut un ecou si o puternica reprezentare in Romania, manifestandu-se in doua centre, in primul rand in Bucuresti si Constanta si, cu cateva exceptii, in provincie. Intr-o mare masura este evident si atasamentul arhitectilor fata de stilul Neo-Mudejar aparut in Spania la sfarsitul secolului XIX (care se manifesta pana in anii 1920). Aplicarea conceptiilor compozitionale ale Neo-Mudejarului iberic se va exprima mai ales in configurarea fatadelor block-house-urilor bucurestene. Acest moment eclectic-arhitectural de la noi este reprezentat prin lucrari majore, de o mare valoare artistica, intre care 7 resedinte al Familiei Regale (Palatul Scrovistea, Palatul Elisabeta, Palatul Principelui Nicolae – Snagov, cele doua Vile ale Principesei Ileana, Vila Elenei Lupescu si a Principelui Mihai), vile private ale unor personalitati ale vremii (Vila Gh. Tatarascu, Casele Adinei Woroniecka, Vila Grigore Gafencu, Vila Veturiei Goga, Vila ministrului Viorel Tilea etc.), dar mai ales prin prezenta distincta a renumitelor block-house-uri in stil Modernist-Mediteraneean (imobilul Ion Hagianoff din str. Sf. Ionica nr. 7 etc.), ce vor contribui intr-un mod benefic la estetica urbana a capitalei.