DESCRIERE
Brant PITRE | Misterul Cinei de pe urma. Isus si radacinile iudaice ale Euharistiei
HUMANITAS religie, 2016, 2018
Cuvant inainte de Scott HAHN
Traducere din engleza de Monica BROSTEANU
||||
pp. 186-187/ e x t r a s
In gradina Ghetsimani, in agonia sa, Isus s-a rugat Tatalui de trei ori cu privire la „paharul” pe care trebuia sa-l bea. De ce? Nu e acesta un mod ciudat de a se referi la rastignire? De ce si-a descris Isus moartea prin metafora bautului unui pahar? La ce pahar s-a referit?
Avand in vedere contextul pascal al rugaciunii (este inca noaptea Pastelui) si avand in vedere faptul ca tocmai plecase de la Cina, raspunsul pare limpede acum: Isus se roaga Tatalui cu privire la al patrulea potir, la potirul final al celebrarii de Paste. El tocmai a celebrat Cina cea de taina, in care si-a identificat propriul trup drept jertfa noului Paste. Tocmai a identificat unul dintre potirele cu vin drept propriul sau sange, care urmeaza a fi varsat spre iertarea pacatelor. Cu alte cuvinte, Isus s-a autoidentificat implicit cu noul miel de Paste. Implicatia acestei autoidentificari e cutremuratoare: pana la terminarea acestui Paste, Isus va fi mort. Aceasta li se intampla mieilor de Paste. Ei nu supravietuiesc.
Pe scurt, prin cuvintele instituirii si prin rugaciunea din Ghetsimani, Isus si-a tesut propria soarta in incheierea ospatului iudaic de Paste. Cand se va termina ospatul si ultimul potir va fi baut, moartea lui va fi sosit. De aceea nu a terminat Isus Cina de pe urma. De aceea nu a baut El cel de-al patrulea potir.
