Strigatul neauzit pentru sensul vietii. Psihoterapie si umanism - Viktor E. Frankl

DESCRIERE

Viktor E. Frankl  |  Strigatul neauzit pentru sensul vietii. Psihoterapie si umanism. 
Titlul original: The Unheard Cry for Meaning. Psychotherapy and Humanism. 
Editura Meteor Publishing, 2018. 

Traducere din limba engleza de Mihai Dan Pavelescu. 

Extras de la p.59-60 
In prezent, agresiunea a devenit un subiect comun – ca sa nu spun la moda -, abordat in congrese si conferinte. Si mai important, asa-zisele cercetari in domeniul pacii s-au axat asupra agresiunii. Cu toate acestea, cred ca cercetarile in domeniul pacii sunt sortite esecului atata timp cat se fundamenteaza pe acest concept inuman si impersonal. Desigur, impulsurile agresive exista in om, indiferent daca le interpretam ca fiind o mostenire de la stramosii nostri subumani sau ceva reactiv, in conformitate cu teoriile psihodinamice. La nivel uman insa impulsurile agresive nu exista niciodata per se intr-un individ, ci intotdeauna ci intotdeauna ca ceva fata de care individul trebuie sa adopte o pozitie, fata de care a luat de la bun inceput o pozitie, indiferent daca a ales sa se identifice cu ele, ori sa se detaseze de ele. Ceea ce conteaza intr-un caz dat este mai degraba atitudinea personala fata de impulsurile agresive impersonale decat fata de impulsuri in sine. 
Situatia este comparabila cu impulsurile suicidale. Nu are rost, de exemplu, sa incercam sa le masuram. La o analiza finala, riscul suicidal nu depinde de intensitatea impulsurilor suicidale din individ, ci de reactia lui, ca individ, fata de ele; iar reactia lui, la randul ei, va depinde in esenta de intrebarea daca el vede sau nu un sens in supravietuire – chiar daca este dureros. Desigur, exista deasemenea un test care nu pretinde ca masoara impulsurile suicidale in sine, ci evalueaza factorul incomparabil mai decisiv al atitudinii personale fata de ele. Am conceput testul la inceputul anilor 1930 si l-am descris pentru prima data in limba engleza in The Doctor and the Soul (Frankl, 1955, p.282) 
Putem spune ca cercetarile in domeniul pacii sunt preocupate de supravietuirea omenirii ca un tot. Ele sunt insa dezavantajate de fatalismul care rezulta  din accentul pus pe impulsurile agresive si nu pe capacitatea umana de a adopta o pozitie personala fata de ele. Astfel, impulsurile agresive sunt transformate intr-un alibi, un pretext pentru ura. Omul nu va inceta sa urasca atata timp cat este invatat ca impulsurile si mecanismele sunt cele care declanseaza ura. In realitate, chiar el le declanseaza! Ceea ce este si mai important, conceptul de “potential agresiv” ii determina pe oameni sa creada ca agresiunea poate fi canalizata. Cercetatori comportamentali din echipa lui Konrad Lorenz au descoperit insa ca incercarile de deviere a agresiunii spre obiecte neimportante si abreactia ei intermediul unor activitati inofensive nu fac decat s-o provoace si de obicei o consolideaza.