Automutilarea: psyche on the skin de Sarah CHANEY

DESCRIERE

Sarah CHANEY
Automutilarea: psyche on the skin
Colectia O istorie culturala
Paideia, 2021
Traducere din limba engleza de George CHIRITA
Pret 67,50 Lei

Extras/ Gestul suicidal: „nu imi pasa daca traiesc sau mor”
In vara anului 1953, mama Sylviei Plath si-a dus fiica in varsta de douazeci de ani la medicul de familie, dupa ce a observat mai multe taieturi vindecate partial pe picioare. Cand si-a intrebat fiica ce e cu ele, tanara poeta si-a anuntat mama „ca voia doar sa vada daca are curaj” si ca isi dorea sa moara. In romanul semi-autobiografic Clopotul de sticla, Plath descrie cum a facut o astfel de taietura, ca un fel de repetitie pentru sinucidere: 
Apoi m-am gandit ca poate ar trebui sa vars putin sange ca exercitiu... Nu am simtit nimic. Apoi am avut o senzatie placuta, mica dar profunda, si o cuta de un rosu aprins s-a umflat la buza taieturii. Sangele s-a adunat intr-o culoare inchisa, ca un fruct, si s-a prelins pe glezna in cupa pantofului meu de piele neagra.
Clopotul de sticla a fost publicat cu numai cateva saptamani inainte de moartea lui Plath prin sinucidere la varsta de treizeci de ani. Aidoma lui Greenberg, a folosit un pseudonim (Victoria Lucas). Din cauza mortii poetei, precum si din cauza unei incercari de sinucidere aproape fatale anterioare care a condus la internarea acesteia intr-un spital de psihiatrie in 1953 (descrisa in roman), cititorilor le-a fost usor sa interpreteze comportamentul autovatamator al lui Plath ca parte a unei cai inexorabile catre sinucidere.
Asa au stat lucrurile si inainte de moartea poetei, in ciuda emergentei in anii 1950 a unei idei noi de incercare de sinucidere ca „strigat de ajutor”. Plath insasi a respins explicit aceasta perspectiva a incercarii de sinucidere ca forma de comunicare. Incercarea de sinucidere din Clopotul de sticla este explicata in detalii minutioase: „Stiam exact cum voi proceda”, declara protagonista, descriind cum a luat un pahar cu apa si o sticla de somnifere intr-un loc retras din pivnita familiei sale, blocandu-se inauntru cu cativa busteni de pus pe foc intrati in putrefactie. In viata reala, Plath a fost gasita dupa trei zile, accidental, cand gemetele sale au fost auzite de fratele acesteia. Criticul literar Al Alvarez, al carui studiu al sinuciderii The Savage God, a inceput cu o relatare a prieteniei sale cu Plath din ultimii sai ani, observa ca poeta era prefacut detasata cand vorbea de sinucidere: „era fara indoiala o problema de respect de sine faptul ca prima ei incercare fusese serioasa si aproape reusita, in loc sa fie un simplu gest isteric”.