Vietile secrete ale culorilor de Laura Imai MESSINA

DESCRIERE

Laura IMAI MESSINA
Vietile secrete ale culorilor
HUMANITAS FICTION, 2023
Colectia Raftul Denisei – coordonata de Denisa COMANESCU
Traducere din italiana si note de Cristina GOGIANU
 

Extras/ Prolog
Intr-un timp nedeslusit al acestei povesti, in doua locuri diferite din regiunea Kanto, doi copii de patru si sase ani deseneaza.
Mio, fetita, s-a intins cu burta pe podea si-si vantura picioarele in aer. Are parul prins in codite impletite ingrijit, ochi de un negru vascos, o rochita albastrie. Deseneaza o frunza, o singura frunza, imprimandu-i cu buricele degetelor zeci de nuante de verde; amesteca verdele luat de la creioane – cele obisnuite si cele cerate -, de la tempera si de la vopselurile pe baza de ulei. Unde capacitatea vopselurilor se dovedeste insuficienta, schimba materialele. Lipeste bucatele de hartie, zgarie precum un pisic suprafetele; a jupuit o veche geanta de piele sintetica de-a mamei, ca sa scoata un alt verde, pe care il lipeste pe unica ei frunza. Pare un dezastru, insa efectul final – e convinsa de asta – va fi splendid.
In schimb, Aoi, baietelul, sta cuminte la masa din sufragerie. Are ochi negri, mari si linistiti, gura asemeni unei linii si fruntea destinsa. El deseneaza un copac, nu o frunza.  Mama trece pe langa masa si isi arunca privirea pe desenul baiatului: scoarta e verde, coroana, roz. Isi asaza mainile pe umerii lui Aoi, il saruta pe crestet si exclama induiosata: „Dar ce minunatie!”
Extras/ Partea intai – Motto (II)
Despre culori diferite, perfecte in aceeasi masura, care vor aparea excelente daca sunt privite in imbinarea cu propria culoare complementara... albastru combinat cu galben, verde combinat cu rosu: intrucat fiecare culoare se vede mai distinct atunci cand i se opune complementarei sale, in locul oricarei alte culori asemanatoare. – Leonardo DA VINCI