Septimiu POPA - Temnitele Clujului. Caravanele Ardealului

DESCRIERE

Septimiu POPA - Temnitele Clujului. Caravanele Ardealului

Editura Vremea,  Bucuresti – 2020

Colectia „Mica Roma XXI” – Coordonator Cristian BADILITA

Editie ingrijita de Cristian BADILITA si Daniel CAMPEAN

Prefata de Ion BUZASI

Prima editie a aparut la Cluj, in 1937, cu titlul Temnitele Clujului. Insemnarile unui popa romanesc.

Extras/ Prefata

Septimiu Popa este unul din „scriitorii uitati”, dupa titlul unei carti de istorie literara a regretatului Nae Antonescu, in care sunt evocati cativa dintre acestia. S-a nascut in anul 1885, la Salcau, judetul Sibiu, ca fiu al unui preot greco-catolic. A facut liceul si teologia la Blaj, devenind un mare admirator al orasului „de credinta si tarie romaneasca”. Dupa absolvirea Teologiei blajene a fost preot in mai multe sate din Ardeal si colaborator harnic la mai multe publicatii, indeosebi la cele din Transilvania. In 1916 este arestat si intemnitat, la Cluj, impreuna cu alti preoti si intelectuali ardeleni, gazetari si invatatori, acuzati de autoritatile ungare de propaganda pentru unirea Transilvaniei cu Romania. [...]

Extras/ Cuvant inainte

Nu pot sa uit niciodata dulcea armonie confesionala ce domnea in toate cele trei temnite ale Clujului. De dragul acestei armonii marturisesc sincer ca ma apuca si acum cateodata... dorul temnitei.

Extras/ Prefata

Septimiu Popa este unul din „scriitorii uitati”, dupa titlul unei carti de istorie literara a regretatului Nae Antonescu, in care sunt evocati cativa dintre acestia. S-a nascut in anul 1885, la Salcau, judetul Sibiu, ca fiu al unui preot greco-catolic. A facut liceul si teologia la Blaj, devenind un mare admirator al orasului de „credinta si tarie romaneasca”. Dupa absolvirea Teologiei blajene a fost preot in mai multe sate din Ardeal si colaborator harnic la mai multe publicatii, indeosebi la cele din Transilvania. In 1916 este arestat si intemnitat, la Cluj, impreuna cu alti preoti si intelectuali ardeleni, gazetari si invatatori, acuzati de autoritatile ungare de propaganda pentru unirea Transilvaniei cu Romania. Acest moment biografic este infatisat in colectia de schite, amintiri si povestiri Temnitele Clujului, carte cu valoare de document autobiografic, dar si una din cartile ce se alatura, prin unele pagini, literaturii de detentie.

In 1920 este numit profesor de religie la Scoala Normala de Fete din Cluj, dar isi continua cu aceeasi harnicie activitatea gazetareasca publicand articole si schite in paginile ziarelor si revistelor Unirea si Cultura crestina din Blaj, Tribuna (Arad), Patria, Romania noua, Tara noastra (Cluj), Adevarul literar, Universul literar (Bucuresti), Familia (Oradea), semnand cu numele propriu sau cu pseudonimele Teodor Lazar si Adelina Istrate.