Libertatea omului la Karl Barth, Emil Brunner si Rudolf Bultmann. O evaluare ortodoxa - Mihai Iordache

DESCRIERE

MIHAI IORDACHE | LIBERTATEA OMULUI LA KARL BARTH, EMIL BRUNNER SI RUDOLF BULTMANN. O EVALUARE ORTODOXA. 

EDITURA ACADEMIEI ROMANE – BUCURESTI, 2017. 

Extras din Capitolul I – Libertatea in contextul Reformei protestante, Notiunea de libertate la Martin Luther - pp. 28-29. 

Aceasta joaca un rol fundamental in gandirea teologului german, fapt ce l-a determinat sa se pronunte atat de ferm in fata intentiilor si practicilor clerului catolic. Pentru a descifra problema libertatii, am ales una dintre cele mai importante scrieri ale primilor ani, Despre libertatea crestinului (Von der Freiheit eines Christenmenschen), aparuta in noiembrie 1520, in contextul incercarii reabilitarii conditiei sale in raport cu Papa Leo al X-lea . martin Luther afirma ca “un crestin este un stapan perfect liber peste toate lucrurile, nimanui supus. Un crestin este un sclav slujitor la toate lucrurile si supus tuturor”. Aparenta contradictie este inspirata din cuvintele Sf. Ap. Pavel:”Caci, desi sunt liber fata de toti, m-am facut rob tuturor, ca sa dobandesc pe cei mai multi” (I Cor. 9, 19) si “de aceea este nevoie sa va supuneti, nu numai pentru manie, ci si pentru constiinta” (Rom. 13, 5).

Aceasta este argumentata prin dualitatea fiintei omenesti, impartita in spiritual si material. Afirmatiile se adreseaza pe rand naturii trupesti (omului vechi) si celei sufletesti (omului nou), in felul acesta justificandu-se contradictia.Si totusi, nici trupul si nici sufletul nu isi pot gestiona starea de libertate nici prin conditie, nici prin imprejurari si nici prin exercitiu.A fi bogat, a-ti invesmanta trupul sau a practica meditatia sunt mijloace in zadar indreptate inspre eliberare. Singurul izvor al libertatii este Cuvantul lui Dumnezeu: “Sufletul nu are un alt lucru – declara Luther – nici in cer si nici pe pamant, pe care sa-l iubeasca, pentru care sa fie un crestin liber si evlavios, decat numai Sfanta Evanghelie, Cuvantul  lui Dumnezeu, predicat de Hristos, cum El Insusi spune: <<Eu sunt Invierea si Viata; cel ce crede in Mine va trai in veci>> (Ioan 11, 25) sau <<Eu sunt Calea, Adevarul si Viata >> (Ioan 14, 6) si <<nu numai cu paine va trai omul, ci cu tot cuvantul care iese din gura lui Dumnezeu>> (Matei 4, 4). In felul acesta, trebuie sa fim constienti de faptul ca sufletul se poate lipsi de orice lucru, in afara de Cuvantul lui Dumnezeu, si fara Cuvantul lui Dumnezeu, niciun alt lucru nu-l poate ajuta”.