Geneza antichitatii tarzii de Peter BROWN

DESCRIERE

Peter BROWN

Geneza Antichitatii Tarzii

HUMANITAS, 2022

Colectia Istorie

Traducere de Stefan COLCERIU

Extras/ 3. Aparitia Prietenilor lui Dumnezeu

Aelius Aristides nu era singurul om din secolul al II-lea care statea la proprietatea lui de la tara cu o gramada de timp la dispozitie si care avea vise. Dar visele altora aveau o relevanta practica mai abrupta. Policarp, de pilda, episcop crestin care astepta desfasurarea evenimentelor la ferma lui din afara Smirnei, „a fost rapit in duh in timp ce se ruga si si-a vazut perna mistuita de foc. S-a intors si le-a zis insotitorilor lui: <<Voi fi ars de viu>>”. La un secol si ceva dupa aceea, Ciprian, episcop al Cartaginei, aflat in retragere la Curubis, l-a vazut intr-un vis fara vorbe pe proconsul condamnandu-l: spectacolul acesta oniric mut i-a dezvaluit cu precizie ca mai avea exact un an in care sa-si puna ordine in treburile bisericesti.

Acesti visatori urmau sa aiba o mare influenta asupra publicului. Multimile adunate pentru impartirea de munificente de catre o notabilitate urbana ar fi putut striga: „Mare este Asklepios” la vederea unui profesor lilial gata sa plonjeze in apele umflate ale raului in miezul iernii, insensibil, ca intr-o transa vizionara, la rigorile straniului sau regim. Insa multimi aflate intr-o stare mai putin favorabila vor fi vazut barbati si femei, care, rapiti de asemenea de viziuni, treceau prin raul de gheata al mortii.

Cei care se grupau in jurul unor atari visatori publici ii investisera pe acestia cu un entuziasm debordant: „Policarp si-a dat jos vesmintele, si-a desfacut centura si a vrut chiar sa-si scoata sandalele, desi inainte n-a trebuit sa faca asta niciodata: caci crestinii tineau mereu sa fie primii care-i ating trupul”.