DESCRIERE
EVANGHELII APOCRIFE
Editie romaneasca si traduceri de Cristian BADILITA
Editura Vremea – Bucuresti, 2016
Traducere, studiu introductiv, note si prezentari de Cristian BADILITA
Editia a VI-a
Colectia Marile Texte ale Crestinismului – MTC
Extras/ Evanghelia lui Petru
I/ 1. Si pentru ca nici unul dintre iudei n-a vrut sa-si spele mainile – nici Irod, nici judecatorii -, Pilat s-a ridicat in picioare.
2. Atunci, regele Irod a poruncit sa-L ia pe Domnul zicandu-le: „Faceti totul precum v-am zis!”
II/ 3. Acolo se afla si Iosif [din Arimateea], prietenul lui Pilat si al Domnului. Stiind el ca au de gand sa-L rastigneasca, s-a dus la Pilat si a cerut trupul Domnului, ca sa-l ingroape.”
4. Pilat a trimis la Irod sa-i ceara trupul.
5. Si Irod i-a zis: „Frate Pilat, daca nu l-ar fi cerut nimeni, noi insine l-am fi ingropat, caci se apropie ziua sabatului si in Lege sta scris ca soarele nu trebuie sa apuna peste vreun cadavru”. Asadar L-au incredintat poporului iudeilor cu o zi inainte de sarbatoarea azimilor.
III/ 6. Iar acestia, luand pe Domnul, Il tot inghionteau in fuga si ziceau: „Sa-l schingiuim pe Fiul lui Dumnezeu, caci toata puterea Lui este acum in mainile noastre!”
7. Dupa aceea L-au imbracat in purpura si L-au asezat pe scaunul judecatorului zicandu-I: „Sa judeci cu dreptate, Rege al Israelului!”
8. Cineva a luat o cununa de spini si a pus-o pe capul Domnului.
9. Si unii care se aflau acolo Il scuipau in ochi, altii ll loveau peste fata, iar altii Il tot impungeau cu o trestie, ranindu-I trupul. Cativa Il biciuiau zicand: „Asta-i cinstirea ce I se cuvine Fiului lui Dumnezeu!”
Extras din Introducere in lectura si studiul catorva evanghelii apocrife
Termenul „apocrif” este, in ochii bunilor crestini, echivalent cu „primejdios”, „dubios”, „blestemat”, chiar „diabolic”. Mai ales astazi, cand atatea erezii si manifestari sectare ale crestinismului, mode sincretice si „metareligii” ne agreseaza intimitatea spirituala din toate partile si prin toate mijloacele, publicarea acestor evanghelii apocrife ar putea fi interpretata – in Romania – ca o noua „diversiune”, ca o ispitire rauvoitoare. Cititorul crestin isi va da insa repede seama ca nu are niciun motiv de teama. Evangheliile inmanuncheate in acest „roman cristologic” nu intra in conflict (decat pe alocuri – de aceea am si considerat indispensabila prezenta notelor) cu dogmele religiei crestine si marturisirea ei de credinta. Pe de alta parte, cititorii pur si simplu esteti, cei care nu urmaresc decat savoarea unui fragment de literatura „exotica”, fara scrupule de ordin religios sau confesional, vor degusta o biografie a Mantuitorului saturata de elemente inedite, miraculoase si adesea fermecatoare. Nu in ultimul rand, ba poate chiar in primul rand, textele apocrife se adreseaza specialistilor, datorita multimii datelor istorice continute in ele, in buna parte preluate si de Traditia Bisericii. Daniel-Rops si Jean Danielou n-au ezitat sa se foloseasca in studiile pe care le-au consacrat crestinismului primar. A devenit o banalitate naiva sa spunem ca nu se poate intra in atmosfera psihologica si ideologica a crestinismului lasand deoparte acest urias tezaur literar. Pentru publicul roman (neinitiat, din motive mai mult sau mai putin justificate), aceasta banalitate trebuie demonstrata.
